Art. 114 alin (2) lit. c) din Codul Muncii stipulează că în vechimea în muncă, care dă oferă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se include perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice. Cum se calculează aceste 14 zile, cumulativ pe an sau un concediu cu o perioadă de la 15 zile și mai mult?

Mediatorul își va putea desfășura activitatea în cadrul biroului individual al mediatorului, în biroul asociat al mediatorilor sau al organizației de mediere. Biroul individual al mediatorului este creat de un singur mediator şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică, în timp ce Biroul asociat al mediatorilor

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

O companie importatoare de marfă a încheiat un contract cu o companie de transport pentru a livra marfa din străinătate la depozitul din RM. Pe teritoriul RM, șoferul companiei de transport a avut un accident, cauzând companiei importatoare un prejudiciu de 25000 lei. În acest caz suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale distruse se deduce sau nu?

Va fi în drept organizația necomercială să beneficieze de subvenţionarea locurilor de muncă în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 49/2021? Care vor fi categoriile de persoane fizice în raport cu care aceasta va fi în drept să beneficieze de subvenționare?

În cazul în care o persoană fizică are datorii către furnizorul de energie electrică pentru o lună 50 mii lei, iar pentru altă lună 60 mii lei, poate furnizorul încasa toată datoria de 110 000 lei concomitent? Sunt datorii diferite dar în aceeași factură sau trebuie emise facturi separate?

În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent, adoptat Legea nr. 80 din 17.04.2025 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (în continuare – Legea nr. 80/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 253-256 din 26.05.2025.

Despăgubirea colectivă a consumatorilor va fi reglementată printr-un mecanism mai eficient. În Monitorul Oficial din 26 mai curent a fost publicată Legea nr. 80 din 17 aprilie 2025 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor, care va intra în vigoare la 12 luni de la data publicării.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional), au fost operate modificări la Codul contravențional, inclusiv în partea ce ține de prescripția tragerii la răspundere contravențională.

Contractele încheiate între comercianţi, profesioniști şi consumatori, trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştințe de specialitate din partea consumatorilor. În dreptul european, cadrul principal de de reglementare este conferit de Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunității Europene din 5

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Consiliul de administrație al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) a aprobat bugetul pentru anul 2026, la capitolul venituri și cheltuieli în sumă totală de 10 829 789 lei.

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

Studiu de caz: Prin Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10.05.2019 s-a dispus intrarea în procedura de faliment a întreprinderii „X” SRL. Lichidatorul a dispus valorificarea şi lichidarea masei debitoare, fiind întocmit tabelul creanţelor validate, care include şi creanţele salariale ale angajaţilor. Însă, până la intentarea procedurii de faliment (în anul

Va fi în drept organizația necomercială să beneficieze de subvenționarea locurilor de muncă stabilită în HG nr. 49/2021 pentru persoana fizică care, pe parcursul a 2 luni din cele 12 ce preced

Procedurile legate de moștenire au fost simplificate. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în a doua lectură de 61 de deputați.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător. Articolul 5 subpct. 32) din Codul fiscal definește datoria compromisă ca

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 901 din 30.12.2024 cu privire la modificarea unor HG (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal), publicat în Monitorul oficial din 31 decembrie 2024, sunt revizuite prevederile a 18 acte normative1 ce se vor aplica din 1 ianuarie anul curent. De menționat că acestea au fost elaborate în scopul actualizării cadrului normativ la ultimele intervenții de ordin legislativ în Codul vamal și Codul fiscal.

Începând cu 25 octombrie 2025, au intrat în vigoare noi prevederi menite să consolideze protecția consumatorilor de servicii financiare și să crească responsabilitatea furnizorilor