Modificările și completările, propuse la Codul vamal vor intra în vigoare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial a Politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2017. Aceasta prevede proiectul modificării legislaţiei expus de către Ministerul Finanţelor pentru consultări publice.

Rapoartele ce rezultă din două studii, efectuate de Banca Mondială pentru analiza legăturii dintre deficitul de competenţe și dezvoltarea întreprinderilor din Republica Moldova, au fost prezentate ieri, 28 noiembrie, în cadrul ședinței grupului de lucru Dezvoltarea pieței muncii a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Perturbările din societate, precum şi majorarea vertiginoasă a preţurilor la produsele agroalimentare, devalorizarea monedei naţionale, reducerea veniturilor reale ale populaţiei şi alţi factori cu impact social puternic, au condus la scăderea drastică a nivelului de protecţie şi a calităţii vieţii cetăţenilor din Moldova. Declația a fost făcută astăzi de către Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

În Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore pentru mediu și sănătatea populației. Este una din concluziile Curții de Conturi în urma efectuării misiunii de audit asupra performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție și impactul lor asupra sănătății. Hotărârea asupra Raportului respectiv este publicată în Monitorul Oficial, nr. 277-288 din 4 august curent.

Doar 28% susțin această măsură, conform unui sondaj realizat, în perioada 10 — 13 iulie 2017, la care au răspuns 385 de antreprenori. În opinia a 75,3% dintre antreprenori, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradițional rulaje mari și margini de profit, iar 75,6% consideră că sectorul distribuției și al vânzărilor cu amănuntul va avea cel mai mult de suferit.

Facilitarea procesului de inovare antreprenorială, transferul tehnologic și implicarea activă în stabilirea parteneriatelor dintre întreprinderi, instituții de cercetare-dezvoltare, instituții financiare reprezintă una dintre prioritățile Camerei de Comerț și Industrie, stabilite pentru anul 2016, a menționat Valeriu Lazăr, președintele CCI, la deschiderea Forumului Consolidarea Triunghiului Cunoașterii în Republica Moldova.

Antreprenori și cei care studiază opțiuni de dezvoltare a propriei cariere sau afaceri pot participa în cadrul Săptămânii Globale a Antreprenoriatului. Doritorii vor avea ocazia să asiste în cadrul meselor rotunde, master-class-urilor, conferințelor, întrunirilor și discuțiilor cu persoane din domeniu.

Evenimentul de lansare a etapei a doua a Proiectului SYSLAB a fost organizat la 23 octombrie în Centrul de dezvoltare a carierei SYSLAB din Chișinău. Această etapă reprezintă o continuare logică a celei precedente, Proiectul Antreprenoriat Inovativ pentru Angajare Durabilă, inițiat în 2013 și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova cu suportul Ministerului Afacerilor Externe din Norvegia.

Scopul acestui studiu, efectuat de către Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup” este de a scoate în evidență cele mai importante caracteristici și fenomene legate de administrarea fiscală în Republica Moldova. În studiu sunt cercetate 4 subiecte majore

În luna iunie a acestui an Aeroportul Internaţional Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a traficului aerian de pasageri, ocupând locul doi în categoria aeroporturilor cu trafic sub 5 milioane de pasageri, potrivit datelor Airports Council International-Europe.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Discrepanţa dintre dorinţa consumatorilor de a-şi satisface nevoile ca înainte de criză şi realitatea lipsei banilor creează frustrări. Distincţia dintre adevăratele nevoi ale consumatorului şi comportamentul său cauzat de recesiune reprezintă cheia pentru poziţionarea produselor şi serviciilor în această perioadă.

În Republica Moldova cererea la valută depășește de peste două ori oferta, pe fundalul reducerii volumului exportului și a remitențelor de peste hotare, precum și scăderea mai mică a importului față de estimările anterioare. Informația a fost comunicată jurnaliștilor de directorul Departamentului operațiuni valutare al Băncii Naționale a Moldovei, Lucia Hadîrcă, care a menționat că actuala situație de pe piața valutară și deprecierea continuă a leului sînt cauzate anume de acești factori fundamentali, informează NOI.md.

Întreprinderea noastră deţine mai multe bunuri imobiliare, amplasate pe teritoriul mai multor unități administrativ teritoriale. Pentru toate obiectele a fost efectuat calculul impozitului pe bunurile imobiliare aplicînd cota stabilită de primăria în raza căreia sunt amplasate acestea şi a fost achitat impozitul pînă la 30 iunie. În conformitate cu prevederile Codului fiscal, contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie al anului respectiv, beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Cadrul instituțional existent conține constrângeri în ce privește transformarea Serviciului Fiscal de Stat(SFS) într-o instituție puternică, capabilă să preia întreaga responsabilitate privind diminuarea discrepanței fiscale — se menționează în studiul ”Discrepanța fiscală — realitate invizibilă”, lansat de Centrul Analitic Independent Expert — Grup.

Întreprinderea noastră deţine mai multe bunuri imobiliare, amplasate pe teritoriul mai multor unități administrativ teritoriale. Pentru toate obiectele a fost efectuat calculul impozitului pe bunurile imobiliare aplicînd cota stabilită de primăria în raza căreia sunt amplasate acestea şi a fost achitat impozitul pînă la 30 iunie. În conformitate cu prevederile Codului fiscal, contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie al anului respectiv, beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Adâncirea diferenţei dintre veniturile celor mai bogaţi şi ale celor mai săraci a slăbit creşterea economică în majoritatea ţărilor dezvoltate, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Organizaţia adaugă că redistribuirea veniturilor prin taxe mari impuse averilor celor bogaţi nu duce la încetinirea creşterii economice, aşa cum se crede, scrie The Wall Street Journal.

Potrivit prevederilor CF: Venituri ale nerezidenților în RM se consideră dobînzile pentru creanțele statului ori ale unui rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în RM, dacă asemenea dobînzi sînt cheltuieli ale reprezentanței permanente (art. 71 alin. (1) lit. f)).Veniturile persoanelor juridice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în RM urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată, potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor din prestarea serviciilor ce țin de deschiderea și gestionarea conturilor corespondente ale băncilor corespondente și de efectuarea decontărilor (art. 73 alin. (1)).

Familiile din zona euro sunt acum mai bogate decât înainte de criză. Dar revenirea economică nu s-a simţit la fel de bine în buzunarele tuturor şi a crescut inegalitatea. Averea familiilor din sud a suferit cel mai mult, în special în Grecia şi Spania unde criza a lovit mai tare.