Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) în baza ordinului nr. 359-A din 29.12.2014 a pus în aplicare un buget provizoriu, începînd cu 1 ianuarie 2015 şi pînă la adoptarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015. Conform art. 57 alin. 2 al Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, bugetul provizoriu se formează şi se execută în corespundere cu prevederile legii/deciziei bugetare din anul precedent, luînd în considerare modificările operate pe parcursul anului.

1. (5.7.1.10) Cine are obligaţia de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare în cazul în care un bun imobiliar este transmis prin moştenire sau donaţie? 2. (5.7.1.9) Este obligată persoana fizică-cetăţean să achite impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care bunul imobil a fost lichidat, demolat sau distrus?

În Monitorul Oficial din 8 noiembrie, a fost publicat Ordinul Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 263 din 03.10.2014, prin care, au fost aprobate formularele–tip ale Declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma BASS), a Declaraţiei privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma BASS-AN) şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a declaraţiilor date. Aceste formulare au fost elaborate conform noilor reglementari, care intra în vigoare din 1 ianuarie 2015, în baza Legii nr. 160 din 18.07.2014, prin care au fost efectuate modificări în Legea nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a elaborat proiectul Ordinului ”Privind aprobarea Dării de seamă fiscale unificate (forma UNIF14)”. Proiectul menționat este elaborat întru executarea prevederilor art. 83 alin. (11) din Codul fiscal.

Termenul de lichidare a băncilor, în proces de insolvabilitate, va fi extins de la 3 la 5 ani – modificări și completări în acest sens în Legea cu privire la instituțiile financiare a aprobat marți cabinetul de miniștri. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Dorin Drăguțanu a explicat necesitatea de extindere prin specificul lichidării unei bănci. Lichidatorii băncilor numiți de BNM se confruntă cu diverse probleme.

Persoanele juridice și întreprinzătorii individuali, care vor dori să-și înregistreze afacerea mai rapid și mai simplu, vor putea beneficia de oportunitățile mecanismului ghișeului unic. Un asemenea proiect de lege vine din partea Ministerul Justiţiei. Instituția de stat informează că proiectul de lege care vine să ajusteze cadrul normativ existent privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, dar și legislația privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

Conform art. 20 lit.y1 din Codul fiscal, constituie sursă de venit neimpozabilă veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la comercializarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, efectuată în adresa altei persoane fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

sau în cazul procurării unui bun imobil/ mobil de la o persoană fizică cu scopul de a-l transmite ulterior unei persoane terțe în baza contractului de leasing. Reamintim, că în conformitate cu prevederile art.90 din CF, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanță conform art. 5 pct.20), reprezentanță permanentă, instituție, organizație, inclusiv orice autoritate publică şi instituție publică,reține, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obținute de către aceasta conform art. 18 din CF.

În noile reglementări contabile, noțiunea de ”semnificație” este privită sub prisma conceptului disilabic, cum ar fi „informație semnificativă”, „informație nesemnificativă”, „eroare semnificativă”, „prag de semnificație” etc. Aceste noțiuni sunt noi pentru contabili1, astfel, în practică apar multe semne de întrebare în ceea ce privește stabilirea elementelor semnificative și a criteriilor pentru determinarea pragului de semnificație.

Casa Naţională de Asigurări Sociale aduce la cunoştinţă despre operarea modificărilor în art. 5 al Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, în partea ce ţine de schimbarea periodicităţii şi termenului de prezentare a Declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor. Modificările menţionate au fost aprobate prin Legea nr. 160 din 18.07.2014 pentru modificarea Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial din 08.08.2014, nr. 223-230.

La ședința Guvernului din 13 august, a fost aprobat un nou Regulament cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, care va intra în vigoare la 1 septembrie 2014. Potrivit noului Regulament, a fost modificată Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta, care își schimbă denumirea din IRV 09 în IRV14. În noua redacție, această dare de seamă a fost completată cu mai multe tipuri de venit precum:

darea de seamă anuală, a persoanei, căreia efectiv au fost achitați banii (persoana împuternicită) sau a proprietarului de teren agricol?

Odată cu intrarea în vigoare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013 (publicată în MO nr. 320-321 din 31.12.2013), au fost operate modificări la art. 20 lit. y1) din CF.

În Monitorul Oficial din 8 august 2014 a fost publicată Legea nr. 160 din 18.07.2014, conform căreia au fost efectuate modificări în Legea nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

La moment, conform prevederilor CF, sunt delimitate două regimuri de impunere cu impozitul pe venit a agenţilor economici (cu excepția gospodăriilor țărănești, întreprinzătorilor individuali). regimul de impozitare în modul general stabilit;regimul de impunere cu IVAO (subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii).

Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilității (în continuare – Lege), procedură simplificată a falimentului este o procedură prin care debitorul intră direct în procedura falimentului după o perioadă de observație sau odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate.Procedura simplificată a falimentului în cadrul procedurii de insolvabilitate este prevăzută de Secțiunea a 4-a din Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012.

Regimul privind calcularea, reţinerea şi achitarea în buget a impozitului pe venit la sursa de plată se reglementează de prevederile CF nr. 1163-XII din 24 aprilie 1997 (republicat în MO, ediţie specială, din 8 februarie 2007).

...În cazul neprezentării în termen a dărilor de semă fiscale, se vor aplica sancţiuni fiscale întreprinderii individuale? În conformitate cu alin. (1) art. 187 din CF, în cazurile prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă pentru fiecare tip de impozit sau de taxă.

Pornind de la cadrul juridic al activităţii biroului individual al mediatorului şi a biroului asociat de mediatori, comunicăm că acesta este reglementat de Legea cu privire la mediere nr. 134-XVI din 14.06.2007 (publicată în MO din 07 decembrie 2007, nr. 188-191/730) (în continuare — Lege).

În Monitorul Oficial din 29 august, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, potrivit căreia a fost aprobat un nou Regulament cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări.