De la lansarea Programului guvernamental „Prima Casă” până în prezent, prin intermediul acestuia au fost procurate 4274 locuințe, anunță Ministerul Finanțelor. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2.141.013.520,86 lei, iar suma totală a garanțiilor active constituie 1.070.506.760,43 lei. Din 4274 beneficiari 3000 sunt familii, iar 1274 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,2 ani. De asemenea, din numărul total al beneficiarilor, 627 persoane beneficiază de compensații din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 1622 – în cadrul programului Prima Casă 3, iar 330 – în cadrul programului Prima Casă 4.

Numărul beneficiarilor Programului de stat „Prima Casă” este în continuă creștere. Astfel, prin intermediul Programului au fost procurate 4250 locuințe, dintre care 15 doar în ultima săptămână. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,13 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,065 mld. lei.

În ultima perioadă tot mai multe companii îşi unesc eforturile şi activele pentru a penetra pe piaţă şi în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare, fără a institui o formă organizătorico-juridică. Respectiv, în procesul activităţii acestora apar mai multe întrebări, iar la unele din ele vom oferi răspunsul astăzi.

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

Ministerul Finanțelor va aloca din Fondul de Rezervă al Guvernului 36,028 mil. lei către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru procurarea echipamentelor de protecție cu scopul prevenirii și controlului infecției cu COVID-19. Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, banii sunt alocați pentru procurarea a 200 mii ecrane de protecție și 500 mii respiratoare: „Contractul de achiziție publică va fi atribuit de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, în conformitate cu punctul 23 din Dispoziția nr. 3 din 23 martie 2020, a Comisiei pentru Situații Excepționale”.

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

În Monitorul Oficial din 21 septembrie curent a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat. Astfel, prin această hotărâre au fost aprobate următoarele acte: • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor • Regulamentul privind organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu câștiguri bănești

Pe parcursul anului precedent, Serviciul Fiscal de Stat a lansat noi sisteme informaționale destinate contribuabililor și autorităților publice. Potrivit Raportului de activitate al SFS pentru anul 2019, a fost lansat în exploatare experimentală SIA „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul SCITL – versiunea 2.0”, fiind desemnate 11 primării participante la această etapa. Implementarea sistemului va asigura optimizarea procesului privind organizarea și evidența obligațiilor fiscale aferente impozitelor și taxelor pe bunurile imobiliare.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Primăria mun. Chișinău au încheiat joi, 4 iunie, un acord de colaborare interinstituțională privind dezvoltarea și îmbunătățirea calității funcționării sistemelor informaționale în domeniul finanțelor publice și contabilității din cadrul subdiviziunilor structurale municipale.  Documentul stabilește relațiile de cooperare între părți pentru asigurarea transparenței și operaționalizării serviciilor contabile și financiare ale subdiviziunilor structurale și entităților economice din subordinea Primăriei mun. Chișinău.

În cazul achitării plăților pentru produsele alimentare cu tichetul pe purtători de hârtie, suma procurării poate fi mai mică decât valoarea nominală a tichetului, iar comerciantul este limitat prin lege să ofere restul în bani. Ce se întâmplă cu surplusul de bani, care se acumulează la comerciant? Cum va fi contabilizat? La procurarea produselor alimentare cu o valoare mai mică decât valoarea nominală a tichetului, diferența nu se rambursează sub formă de bani.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor. Documentul a fost elaborat în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 118 din 5 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost substituite noțiunile aferente dispozitivelor și sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor în numerar cu noțiunea echipamente de casă și de control.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Pe parcursul ultimei săptămâni, prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate alte 35 de locuințe, astfel numărul total al beneficiarilor ajungând la 4148 persoane. Suma totală a creditelor acordate de către bănci în cadrul Programului constituie 2.075.905.042,86 lei, iar valoarea garanțiilor active este de 1.037.952.521,43 lei. Din 4148 beneficiari, 2910 sunt familii, iar 1238 — tineri necăsătoriți, vârsta medie a solicitanților fiind de 31,2 ani.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Ce impozite se reţin şi se calculează la acordarea de către angajator a unui împrumut angajatului? Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate, la expirarea termenului pentru care i-au fost date, după cum prevede art. 867 din Codul civil. În cazul când angajatorul acordă salariatului un împrumut, suma dobânzii pentru acest îmrumut se consideră facilitate acordată de angajator.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile pe care le are față de organizațiile internaționale în sumă de circa 64 mil. lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 mai curent. Potrivit hotărârii, țara noastră este membră a 71 de organizații. Cei mai mulți bani vor fi achitați Consiliului Europei — peste 7 mil. lei.