Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

 Potrivit art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor, fundaţiilor şi altor asociaţii de reprezentare a activităţii de întreprinzător. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea bugetului Instituției Publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2021. Acesta prevede la venituri  suma  de 1724,3 mii lei și la cheltuieli  – 2366,3 mii lei, cu un deficit în sumă de 642,0 mii lei, care se va acoperi din contul soldului de mijloace băneşti la 1 ianuarie 2021.     Potrivit proiectului, veniturile care reprezintă plăţile şi cotizaţiile efectuate de auditori, de entităţile de audit și de stagiarii în audit vor constitui 1524,3 mii lei.

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Întreprinderea X SRL beneficiază de servicii prestate de persoane fizice interdependente rezidenți ai RM. Care este modalitatea de aplicare a impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat în aceste circumstanțe? Când și în ce condiții întreprinderea este în drept să deducă cheltuielile aferente serviciilor prestate? Cum se reflectă cheltuielile în cauză în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?  

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Ordinul nr.278-A al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 24 decembrie 2020 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se regăsește pe paginile Monitorului Oficial al RM din 8 ianuarie 2021. Indicatorii BASS care inițial au fost stabiliți la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii de lei, pe parcursul anului 2019 au fost modificați, veniturile fiind aprobate în sumă de 21869879,9 mii de lei, iar cheltuielile – în sumă de 21886893,8 mii de lei, cu un deficit de 17013,9 mii lei.   Conform Raportului, la situația de 1 ianuarie 2020 veniturile BASS au fost executate în sumă de 21748348,6 mii lei, cu 9,9% mai mult față de anul precedent și cu 0,6% mai puțin față de prevederile anuale precizate.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Entitatea rezidentă al RM a contractat o companie juridică și a achitat serviciile acesteia pentru acordarea dreptului de ședere provizorie unui asociat nerezident. Sunt impozabile aceste cheltuieli suportate de către entitatea rezidentă în favoarea asociatul nerezident?   Conform prevederilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:   a) în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;  b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.    

Executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) în anul 2020 s-a încheiat cu depășirea veniturilor asupra cheltuielilor, excedentul bugetar constituind 137,1 mil.lei, potrivit Raportului privind executarea FAOAM în anul 2020. În Monitorul Oficial din 18 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 90 din 16 iunie 2021 cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului.   Astfel, executarea FAOAM în anul 2020 a constituit la partea de venituri circa  8,542 mld. lei sau 100,5% în raport cu prevederile anuale, iar în comparație cu un an mai devreme suma veniturilor acumulate s-a majorat cu 11,9%. În structura veniturilor, 58,6% constituie veniturile proprii, iar 41,4% reprezintă transferurile de la bugetul de stat.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 

Asociația Obștească (AO) а obținut finаnțare de la Мinisterul Educației, Culturii și Cercetării pentru realizarea unui proiect. În devizul de cheltuieli aferent proiectului au fost reflectate reținerile ce urmează a fi efectuate pentru serviciile prestate de experți în baza contractelor civile. Unul dintre experți este deținător de patentă de întreprinzător cu genul de activitate ce se referă la domeniul realizării proiectului. Are dreptul AO să facă astfel de plăți în favoarea titularului  de patentă? Este obligată AO să facă careva ajustări ale cheltuielilor respective în Declarația ONG17?

Situație de caz: Este în drept cabinetul avocatului de a angaja persoana prin contract individual de muncă, pentru acordarea ajutorului avocatului în procesul de exercitare a activității profesionale si care cheltueli pot fi deduse în scopuri fiscale de către biroul individual al  avocatului?Conform articolului 29 și art. 30 din Legea nr.1260 din 19-07-2002 cu privire la avocatură (în continuare – Lege), profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:a) cabinet al avocatului;b) birou asociat de avocaţi.

Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii si raportarii financiare nr.287/2017, pentru anul 2020 nu sunt supuse auditului obligatoriu: situațiile financiare individuale ale entitaților mijlocii și entitaților mari; situațiile financiare consolidate ale grupurilor.   Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a aprobat proiectul de lege privind instituirea unor masuri de sustinere a activitatii de întreprinzator și a propus documentul Legislativului pentru examinare și aprobare în două lecturi. În motivarea necesității adoptării prevederilor derogatorii de la Legea nr.287/2018 

Ministerul Finanțelor anunță că în luna ianuarie a anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 4,96 mld. lei, fiind în creștere cu 251,1 mil. lei față de luna ianuarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 5 mld.lei, care comparativ cu luna ianuarie a anului trecut sunt mai mari cu 252,2 mil. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 38,5 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,7 mld. lei.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

 În conformitate cu pct. 40 din Secțiunea a 2-a а Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată), limita maximă permisă spre deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor nu va depăşi 45 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată.

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.