Ministerul Economiei și Infrastructurii și AGEPI au elaborat și propun pentru consultări publice modificări în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu. Amintim că acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1609 în că în anul 2003 și prevede că obiectele de proprietate intelectuală (OPI) create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu urmează a fi remunerate, iar cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai târziu de sfârşitul fiecărui an de utilizare.

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)  

Codul fiscal stipulează expres norme de impozitare pentru persoanele fizice aferente situației expuse. Contribuabilii care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital, urmează să determine creşterea sau pierderea de capital conform prevederilor Capitolului 5 „Creşterea şi pierderea de capital" din Codul fiscal.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

În Moldova este planificată modificarea regulilor creditării nebancare pentru minimizarea riscurilor îndatorării excesive a consumatorilor persoane fizice și protecția beneficiarilor produselor de creditare. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) Iurie Filip și șeful direcției generale creditare nebancară de la CNPF, Alina Cebotariova. Ei au menționat că proiectul de lege elaborat de CNPF, care prevede modificări la o serie de acte normative, după consultări și aprobarea de Guvern, va fi remis Parlamentului. Scopul modificărilor propuse este perfecționarea bazei normativ-juridice privind activitatea organizațiilor de creditare nebancară (OCN), pentru protecția drepturilor consumatorilor, dar și ajustarea unor legi din domeniul de reglementare, legate de activitatea organizațiilor de creditare nebancară la prevederile Legii privind organizațiile de creditare nebancară.

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova este fondator al unei companii din Transnistria. Compania din Transnistria urmează să achite dividende fondatorului. La întoarcerea în Republica Moldova apare obligația de a prezenta declarația CET15 și a achita impozit din dividendele primite în Transnistria?

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Partea I

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

În perioada ianuarie-septembrie 2018 au fost date în exploatare 3930 locuințe — apartamente și case individuale de locuit, cu suprafaţa totală de 315,0 mii m², în scădere cu 20,4% față de perioada similară a anului precedent, informează Biroul Naţional de Statistică. După mediul de rezidenţă, în perioada vizată în mediul urban au fost date în exploatare 3456 locuințe cu suprafaţa totală de 256,9 mii m². Comparativ cu ianuarie-septembrie 2017, acest indicator s-a diminuat cu 29,4%.

Introducere Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

Guvernul, în ședința din 4 iulie 2017, a susținut semnarea a două Acorduri de finanțare. Este vorba de Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Facilitarea pentru cooperare tehnică 2016 și Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind dezvoltarea zonelor rurale în Republica Moldova. Potrivit Secretarului General al Guvernului, Lilia Palii, Acordul pentru cooperare tehnică prevede finanțarea a 29 mil. euro destintate pentru asistență tehnică autorităților publice centrale în scopul dezvoltării capacităților instituționale în procesul de implementare a Acordului de Asociere RM-UE.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu UNFPA Moldova, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Consiliul Național al Tineretului lansează astăzi în cadrul unui eveniment public indicele compozit cu privire la dezvoltarea tinerilor – Score Cardul de Tineret. Indicatorul care măsoară mai multe domenii critice pentru dezvoltarea tinerilor, cum ar fi educația, sănătatea, angajarea, participarea în procesul decizional, incluziunea socială și situațiile de risc arată că Cimișlia, Drochia și Anenii Noi sunt raioanele cu cea mai înaltă performanță în domeniul tineret, iar Dubăsari – raionul cu cea mai slabă performanță în acest sens.

Modul de ţinere a contabilităţii şi de aplicare a standardelor de contabilitate stabilește că persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi birourile înfiinţate de acestea ţin contabilitatea în partidă simplă în baza contabilităţii de casă, fără întocmirea situaţiilor financiare, conform indicaţiilor metodice aprobate de către Ministerul Finanţelor. Notarii, avocații, executorii judecătorești, mediatorii și administratorii autorizați mai au un șir de întrebări cu privire la ținerea contabilității. La întrebările Dumneavoastră, noi avem răspunsuri.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Municipiul Chișinău ocupă locul întâi în topul celor mai competitive regiuni din țară, realizat de IDIS „Viitorul”. Astfel, capitala Republicii Moldova se remarcă prin infrastructură dezvoltată, forță de muncă calificată și salarii bune.