Tranziţia entităţilor la noile reglementări contabile, care se efectuează benevol de la 1 ianuarie 2014 sau în mod obligatoriu de la 1 ianuarie 20151, condiţionează anumite efecte cu caracter fiscal. În prezentul articol se examinează unele aspecte de impozitare, care sînt conexate cu modificările în contabilitatea activelor materiale pe termen lung, denumite în noile acte normative contabile „imobilizări corporale”.

Subiecţii impunerii, aferent regimului fiscal al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, sunt obligaţi să respecte prevederile capitolului 71 al Codului fiscal. De menţionat faptul că, potrivit art. 541/1 alin. (1) din capitolul dat, prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul din activitatea operaţională.

Codul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014 are modificari privind impozitarea profitului, veniturilor si microintreprinderilor, TVA, accize, constructii speciale si redevente. Impozitul pe profit Actul normativ prevede scutirea castigurilor de capital, prin:

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal, obiecte impozabile constituie

Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanţelor nr. 148 din 21.10.2013 „Declaraţia persoanei fizice cu privire la proprietate” (în continuare Declaraţia) este completată de către persoana fizică-cetățean care a fost supusă verificării fiscale prealabile, prin metode indirecte de estimare a venitului impozabil, și este propusă pentru inițierea controlului fiscal. Declaraţia se depune la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcția marilor contribuabili Cu privire la unele aspecte aferente impozitului pe venit pentru executorii judecătoreşti Întru determinarea corectă a obligaţiei fiscale aferente impozitului pe venit la executorii judecătorești, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoștinţă și călăuză că, în conformitate cu prevederile alin. (1) art. 36 din Codul de executare nr. 443/24 din 24.12.2004 (Monitorul Oficial 34-35/112 din 03.03.2005), cheltuielile de executare se compun din taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc, spezele procedurii de executare și onorariul executorului judecătoresc. De asemenea, conform prevederilor alin. (5) art. 38 din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17.06.2010 (Monitorul Oficial nr. 126-128/406 din 23.07.2010), mărimea taxelor pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc și a spezelor procedurii de executare se stabilește de Guvern.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie: a. livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b. importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare,importate de către persoanele fizice; c. importul serviciilor în Republica Moldova.

Conform art. 116 alin. (1) Codul fiscal „dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A.”. Cum se trece în cont T.V.A.-ul, în cazul în care datoria devine compromisă? Pentru asigurarea evidenţei corecte a obligaţiilor privind T.V.A., în care registru şi boxă a Declaraţiei privind T.V.A. urmează a fi reflectată?

În conformitate cu prevederile imperative ale art. 229 alin. (1) din Codul fiscal, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, reprezintă o măsură de asigurare prin care organul fiscal limitează dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti, care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi, deschise în aceiaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursală sau filială a acesteia). Dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului poate fi emisă în cazul neonorării, în termenul stabilit, a obligaţiei fiscale, precum şi în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare. Procedura privind emiterea, aplicarea şi anularea dispoziţiei referitor la suspendarea operaţiunilor la conturile bancare se efectuează, în conformitate cu prevederile Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 65 din 12 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 63-65/239 din 21 aprilie 2006.

IFS teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală de către contribuabilii, care desfășoară activităţi de amanetare, comunică următoarele. Funcţionarea caselor de amanet (lombardurilor) este o activitate licenţiată, reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995. La recepţionarea obiectelor spre păstrare, lombardul eliberează chitanţe nominative de depozit, care au putere de contract, încheiat între părţi.

Reprezintă oare comercializarea cotei părți din capitalul social livrare impozabilă şi urmează ca aceasta să se înregistreze în calitate de plătitor al T.V.A. în cazul în care cota parte a fost comercializată la o valoare mai mare de 600 000 lei? Altfel spus, o astfel de tranzacție cade sub incidența prevederilor art. 112 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art. 51, instituţiilor medico-sanitare publice și private, specificate la art. 511, și deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să înștiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, și să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depășirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea. Astfel, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al T.V.A. se iau în consideraţie livrările de mărfuri, servicii cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A.

de la care valoare urmează de a se determina obligaţiile aferente T.V.A.? În conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Prin noţiunea de „livrare de mărfuri” se defineşte transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision (art. 93 pct. 3) din Codul fiscal).

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale DGMC Cu privire la impozitarea veniturilor executorilor judecătoreşti Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru cunoștinţă și călăuză în lucru, comunică următoarele. Intru asigurarea executării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie nr. 3r-1402/12/3i din 05 septembrie 2012 se anulează din momentul emiterii: circulara nr. 26-08/1-10-23/201/01 din 12 ianuarie 2012, cu privire la prezentarea declaraţiilor pentru perioada fiscală 2011 de către executorii judecătorești;circulara nr. 26-08/10-24/202/2 din 12 ianuarie 2012, privind impozitarea venitului executorilor judecătorești;circulara nr. 26-08/1-10-798/6952/22 din 09 decembrie 2011, cu privire la unele aspecte aferente impozitului pe venit pentru executorii judecătorești;circulara nr. 26-08/1-13-842/7459/20 din 30 noiembrie 2010, cu privire la unele aspecte aferente impozitului pe venit.

1. Metodologia aplicării încasării mijloacelor băneşti de la conturile contribuabilului restanţier: Începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte. În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso al organului fiscal în decursul zilei lucrătoare în care a fost primită.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 214 alin. (1) din Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale. Întru asigurarea reducerii restanţei la buget prin încasarea acesteia în timp cît mai restrîns şi pe deplin, organul fiscal, în cadrul controlului fiscal total, urmează să elucideze şi să includă în actul de control următoarele aspecte ale administrării fiscale. Anterior emiterii deciziei privind efectuarea controlului fiscal, organul fiscal analizează fişa personală a contribuabilului, ce urmează a fi supus controlului, şi în cazul în care acesta admite restanţe la buget, în decizia privind iniţierea controlului fiscal se va efectua o înscriere, în partea ce ţine de controlul fiscal, cu reflectarea informaţiei privind restanţa la ziua iniţierii controlului fiscal. De asemenea, în cadrul controlului fiscal, organul fiscal urmează să constate identitatea restanţei, reflectate în evidenţa contabilă a entităţii economice, cu cea reflectată în fişa personală, inclusiv pe bugete şi pe tipuri de plăţi. La fel, în actul de control fiscal urmează a fi reflectate motivele admiterii restanţei, precum şi propunerile de înlăturare a acestora pe căile legal posibile de recuperare a arieratelor fiscale. Totodată, urmează a fi analizat fluxul de mijloace băneşti, atît în numerar, cît şi din conturile bancare, precum şi motivul nefolosirii acestor surse financiare întru stingerea restanţelor la buget, în cazul în care au fost constatate. Adiţional, urmează a fi analizat şi reflectat în actul de control aspectul privind datoriile bugetului faţă de contribuabilul controlat, în cazul în care acestea există, precum şi posibilitatea stingerii restanţelor din contul sumelor respective prin compensare sau altă metodă legală.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

Cu privire la regimurile fiscale şi vamale la introducerea/scoaterea mărfurilor în/din zona liberă Prin prezenta, Ministerul Finanţelor aduce spre cunoştinţă unele aspecte privind aplicarea uniformă a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 951 din 16.12.2011 cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, în partea ce ţine de optimizarea procesului de administrare fiscală şi vamală, asigurării mecanismului de aplicare integrală a legislaţiei fiscale şi vamale, incasării plăţilor vamale şi calculării impozitelor aferente operaţiunilor de întroducere/scoatere a mărfurilor în/din zona liberă.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

I. Aplicarea măsurilor de asigurare în vederea stingerii restanţelor contribuabililor faţă de buget 1. Metodologia aplicării suspendării operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului restanţier Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut, a conturilor bancare deschise, conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, şi a conturilor bancare provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, este o măsură prin care organul fiscal limitează dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi, deschise în aceeaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursala sau filiala acesteia).

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piaţă. Aceasta este esenţa însăşi a relaţiilor preponderent de piaţă, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obţinerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător. Insolvabilitatea, ca sistem de proceduri judiciare, ajută societatea să se elibereze de întreprinderile sufocante şi să creeze noi posibilităţi în cîmpul de muncă. Principalul în fenomenul real al insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Care este ordinea de executare a creanţelor creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate?