Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în redacția Legilor nr. 171/2019 și nr.60/2020, nu constituie obiect impozabil cu TVA: — livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (în perioada de la 1 ianuarie 2020 pînă la 30 aprilie 2020 inclusiv);

Potrivit art. 323 alin. (6) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, obligativitatea de plată a contribuţiei se răsfrânge asupra tuturor subiecţilor contribuitori la Fond rezidenţi în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declarației de export.      Totodată, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Potrivit art.95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal, nu constituie obiect impozabil cu TVA. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare din 01.01.2020]

La efectuarea tranziției la metoda nouă de amortizare, în scopuri fiscale se va lua în calcul valoarea reziduală apreciată în contabilitatea financiară?   Conform metodei „vechi” de amortizare (art.27 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018), baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate în contabilitate se ajusta cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în legătură cu amortizarea totală.

Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în iunie 2014, precum și odată cu obținerea statului de țară candidată la UE în iunie 2022, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

În cazurile prevăzute de legislație persoanele (cetăţeni ai RM, cetăţeni străini sau apatrizi) vor fi supuse testării la poligraf, dacă aceasta decurge din contractul de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la legitimitatea testării personalului cu utilizarea poligrafului. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, la violenţă şi la măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea la poligraf ori să fie astfel testată.

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

Obiect al impunerii cu taxa pentru folosirea subsolului îl constituie spaţiile subterane folosite în scopul construcţiei obiectivelor subterane, precum şi construcţiile subterane exploatate de către subiecţii impunerii (art. 312 alin. (1) din Codul fiscal).

În perioada 2 februarie – 31 martie curent, antreprenorii din Republica Moldova care au mărci comerciale înregistrate, pot depune dosarele de participare în cadrul concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”.   Concursurile organizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI)  în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Institutul de Standardizare, Centrul Național de Acreditare, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Confederația Națională a Sindicatelor au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

În conformitate cu art.95 alin.(2) lit.g), în redacția Legii nr.171 din 19.12.2019, livrarea proprietăţii de către întreprinderile, declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, începînd cu 1 ianuarie 2020 nu constituie obiect impozabil cu TVA.

Începând cu ziua de astăzi, 26 august 2021, Banca Națională a Moldovei pune în circulație, ca mijloc de plată și în scop numismatic, un set  de monede comemorative dedicate aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Acestea vor completa seria  „Evenimente istorice”. Monedele sunt prezentate în set din trei piese și au semnificația unui parcurs istoric de 30 de ani: trecutul, prezentul și viitorul. Fiecare monedă reflectă titluri celebre de versuri devenite șlagăre: „O libertate, sfântă libertate”, „Inima mea e Moldova” și „Cât trăim pe acest pământ

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Agentul economic „X” are genul principal de activitate „Cultivarea arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nucilor și a altor pomi fructiferi”. Apare obligația de calculare și achitare a taxei pentru apă, în condițiile în care agentul economic folosește apa pentru stropirea culturilor? Subiecți ai impunerii cu taxa pentru apă, potrivit art. 302 din Codul fiscal (CF), sunt persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice care:a) extrag apă din sursele de apă de suprafaţă și din cele subterane;b) utilizează apa potabilă din

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Agentul economic X deține Notificare privind inițierea activității de comerț „Comerțul cu ridicata a mașinilor agricole, echipamentelor și furniturii în depozit semideschis”, cod CAEM 4661. Totodată, în decizia privind stabilitarea taxelor locale pentru anul 2021, adoptată de către AAPL, categoria de „unități de comerț cu ridicata” nu se regăsește. Având în vedere acest fapt, are obligația agentul economic X de a calcula și achita pentru acest obiect taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii (taxa)?