Conform prevederilor art.544 alin.(1) din Codului Civil al Republicii Moldova (CC), proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi) sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie). Proprietatea comună pe cote-părți se caracterizează, în primul rând, prin faptul că nici unul din coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.

Regimul de activitate redusă este definit în Hotărârea Guvernului nr.333/2021 drept cel cu timp de muncă săptămânal redus, cu cel mult 50%, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul unității. Acesta se stabilește de către angajator fie în mod unilateral1  sau cu acordul scris al salariaților vizați2  și presupune acordarea unui ajutor salariaților pentru care a fost stabilit acest regim de activitate. Respectivul ajutor urmează a fi solicitat de către angajator, care completează pe proprie răspundere un formular de solicitare, îl semnează și îl depune prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronica.  

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Persoana fizică, având dubla cetățenie (a Republicii Moldova și Ucrainei) a înstrăinat un bun imobil ce îi aparținea pe teritoriul RM. La determinarea obligației fiscale, va fi în drept acesta să utilizeze scutirea personală?

Proiectul Regulamentului privind acordarea mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost propus pentru consultări publice.   Astfel, în condițiile aprobării actului normativ în redacția propusă, în scopul asigurării necondiționate a securității alimentare a țării și reieșind din sursele disponibile la buget, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vor fi alocate 200 mil. lei pentru compensarea a 30% din cota accizei pentru motorină, ceea ce constituie 894 lei/tonă.

Despăgubirile şi indemnizaţiile de asigurare achitate în primul semestru al anului curent au constituit 312,3 mil. lei și s-au majorat cu 2,5% față de achitările efectuate în perioada similară a anului 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cele mai multe despăgubiri au fost achitate pentru asigurarea de răspundere civilă auto - 152 mil.lei. Asigurările de sănătate au fost achitate în sumă de 16,8 mil.lei. Astfel, în ianuarie-iunie 2021 veniturile şi cheltuielile asigurătorilor s-au majorat în raport cu perioada respectivă a anului 2020 cu 17,4% şi, respectiv, cu 13,8%. Profitul până la impozitare s-a majorat cu 81,8% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent.

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)

Persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali înregistrați conform punctului 6 se pot informa despre luarea la evidenţă ca plătitori prin accesarea serviciului „Află numărul CNAS al plătitorului” la compartimentul „Agent economic” prin accesarea butonului „ Extrage numărul” de pe pagina oficială www.cnas.md.   Casa Națională de Asigurări Sociale anunță contribuabilii despre modificarea prevederilor Regulamentului privind evidența plătitorilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit informației oferite de CNAS, documentul a fost completat prin Ordinul CNAS nr. 141-A din 9 iunie 2021 și este publicat pe portalul autorității.

Codul contravențional (CC) reglementează principiul individualizării răspunderii contravenţionale și sancţiunii contravenţionale prin faptul că nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii contravenţionale pentru una și aceeași faptă. Totodată, CC prevede sancțiuni care se aplică atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice sau persoanelor cu funcție de răspundere. Întrebarea care apare este dacă aplicarea pentru aceeași faptă a sancțiunii contravenționale atât persoanei juridice, cât și persoanei fizice este posibilă și dacă astfel se încalcă sau nu principiul non bis in idem (dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă).

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Obiectivul de bază al oricărei entități economice este obținerea performanței economico-financiare, care se evaluează: pentru sectorul corporativ – pe baza profitului, pentru sectorul bugetar – pe baza rezultatului financiar, obținut prin

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 2541, dacă respectă strict următoarele condiții: a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit. b);

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Din 1 mai 2022, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA de produse petroliere principale (benzină, motorină) pe teritoriul țării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura), stabilesc completările la art. 117 (pct. 13) din Codul fiscal, publicate astăzi, 1 martie 2022, în „MO”.   Legea nr. 40 pentru modificarea unor acte normative din 17 februarie 2022 (Legea nr. 40/2022) stabilește că, prin derogare de la prevederile Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, se instituie moratoriu pe un termen de 6 luni de la data publicării legii (până la 1 septembrie anul curent)

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Întreprinderea X pe parcursul lunii iunie 2021 a comis contravenția stabilită la art. 293 alin. (2) Cod contravențional (CC), acceptând recepționarea plăților în numerar peste limita permisă de 100 mii lei de la persoane fizice în cazul a două tranzacții. Ce sancțiune riscă entitatea pentru încălcarea comisă?   Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, începând cu 1 mai 2021, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.  

Potrivit art. 311 al Legii nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr. 135/2007): - formarea capitalului de stimulare se efectuează în baza deciziei unanime a asociaților (alin.(