Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Costul produselor, periodic, este semnificativ influențat de costul reparațiilor curente aferent imobilizărilor corporale. Prin urmare, întrucât reparațiile nu sunt efectuate proporțional pe întreaga perioadă de gestiune și acestea influențează costul produselor fabricate semnificativ, entitatea a decis să constituie provizion aferent reparațiilor imobilizărilor corporale pentru a calcula corect costul produselor fabricate. E corect? Răspunsul la întrebare, precum și alte aspecte ce țin de provizioane în cazul reparațiilor curente ale imobilizărilor corporale îl găsiți în articolul Gestionarea și administrarea provizioanelor aferent reparațiilor curente a imobilizărilor corporale, publicat în nr. (2(50)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”. Acesta este elaborat de Valentina Panuș și Angela Lupu – practicieni în domeniul contabilității.

Mâine, 15 august 2019, se încheie termenul limită în care proprietarii de bunuri imobiliare pot să achite prima parte a impozitului pe bunurile imobiliare. Reamintim că potrivit prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare se achită în bugetul unității administrativ-teritoriale, conform locului de amplasare a bunului imobiliar, în două părți egale, până la data de 15 august și, respectiv, 15 octombrie.

În perioada ianuarie – septembrie 2019, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a crescut, față de finele anului 2018, cu 15,7 % și a atins cifra de 997 de entități. Potrivit datelor Direcției suport sisteme informaționale în domeniul finanțelor publice din cadrul CTIF, dintre cei 635 de beneficiari ai sistemului SIIECAP deserviți de către specialiștii instituției, 76 activează în mun. Chișinău și 559 – în alte localități.

Astăzi, 30 august 2019, în Monitorul Oficial al RM Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.115 din 22 august 2019 Cu privire la modificarea unor ordine ale autorității. Modificările sunt operate în Ordinul nr.149 din 5 septembrie 2018 privind aprobarea formularului-tip Nota de informare privind salariul şi alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăți (Forma IALS18) și Ordinul nr.69 din 20 aprilie 2017 privind aprobarea formularului-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova și veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia. Noile prevederi vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020.

Semnătura electronică devine tot mai solicitată de către cetățenii din țara noastră. În nouă luni ale anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice de la Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 11,6% și a depășit cifra de 12,7 mii. În acest răstimp, numărul persoanelor fizice care și-au reînnoit certificatul cheii publice a constituit 11,2 mii. Datele Centrului de înregistrări al CTIF arată că, în perioada de referință, numărul persoanelor fizice și juridice care au primit semnături electronice eliberate de instituție a sporit față de nouă luni ale anului trecut cu 7,6% și a depășit 15,3 mii. Conform situației din 30.09.2019, numărul total al persoanelor fizice și juridice care dețin semnături electronice eliberate de CTIF constituie peste 22,8 mii.

Care este valoarea impozabilă a mărfurilor livrate angajaților companiei cu acordarea unei reduceri de preț (discount)? În conformitate cu prevederile art.99 alin.(1) din Codul fiscal, livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este un angajat al furnizorului, constituie o livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

IFPS, aplicând prevederile Codului Fiscal, a calculat circa 9 mil. lei suplimentar la buget, în rezultatul unei estimări indirecte a veniturilor unei persoane fizice, domiciliate în mun. Chișinău.

Care este modul de contabilizare a extinctoarelor şi truselor medicale, obiecte indispensabile în unităţile de transport ale entităţii care prestează servicii de transportare a pasagerilor? Când şi cum se decontează aceste obiecte prin prisma legislaţiei fiscale?

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Serviciile contabile, dar și cele de implementare și menținere a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), oferite de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), sunt tot mai solicitate de către autoritățile și instituțiile publice din țară. Datele statistice arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2019, specialiștii CTIF au realizat 16 contracte de prestare a serviciilor contabile încheiate cu autorități și instituții publice, majoritatea dintre care sunt primării. În prezent, în derulare se află contractele încheiate cu primăriile mun. Chișinău și orașelor Nisporeni și Vatra.

La eliberarea tichetelor de masă se vor calcula și achita contribuțiile de asigurări sociale de stat în mărime de 18% de la angajator și 6% de la salariat. Ieri, 16 august, deputații Parlamentului au votat proiectul de lege ce prevede modificări la Legea tichetelor de masă, care prevăd revizuirea tratamentului fiscal al tichetelor de masă.

Instruirea continuă și dezvoltarea profesională este o parte importantă și necesară din activitatea oricărui om indiferent de domeniul în care activează. Procesul de autoinstruire este indispensabil în condițiile în care lumea informațională evoluează cu pași rapizi, iar pentru a ține piept acestor schimbări, trebuie să lucrăm permanent asupra personalității noastre.

Efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa MCC, în cazul în care actele normative în vigoare prevăd folosirea ei, se sancţionează cu o amendă în valoare de 7000 lei, potrivit art. 254 din Codul fiscal.

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părţi, care este o întreprindere de factoring (factor), creanţele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 condiții stipulate la alin. (1) art.1811 din actul menționat mai sus.

În ultimii ani Republica Belarus a întreprins mai multe acțiuni și a obținut reușite în controlul din partea statului a activităților în domeniul jocurilor de noroc. În continuare vom prezenta unele aspecte privind reglementarea activităților în domeniul jocurilor de noroc, în cazul Republicii Belarus, metodele inovatoare de monitorizare și control în acest domeniu.

Agentul economic rezident a repartizat profitul net al entității între acționarii săi, unul dintre care este rezidentul Germaniei. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată venitul nerezidentului (12% sau 6%)? Există oare un tratat de evitare a dublei impuneri de care ar trebui să țină cont entitatea? În conformitate cu art. 12 pct. 3 din CF, dividend reprezintă venit obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din CF.

Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aplicat la livrarea producţiei agricole (producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural) unui agent economic – persoană juridică sau unei gospodării ţărăneşti (de fermieri), întreprinderii individuale de către o persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător? În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

Parlamentul urmează să voteze în lectura a doua proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, votat de Parlament în prima lectură la 30 iunie curent. Proiectul a fost discutat în cadrul comisiei de profil și votat spre examinare în lectura a doua în ședință plenară.