Marți, 10 august 2021, Curtea constituțională (CC) a pronunțat Hotărârea nr. 24 aferent sesizării privind neconstitutționalitatea art.129 pct.19) din Codul fiscal (sesizarea nr. 39a/2021). Articolul contestat stabilește că secretul fiscal reprezintă orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislației fiscale.   Autorul sesizării a solicitat CC să verifice constituționalitatea art.129 pct.19) din CF, care în opinia sa contravine prevederilor normelor constituționale stabilite la art. 34 [dreptul la informație], art. 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] și art. 58 [contribuții financiare]. 

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 ianuarie 2019, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 721 din 28 decembrie 2018 сu privire la aprobarea unor formulare tipizate. Este vorba despre formularele aferente: • Confirmării privind deținerea în proprietate sau posesiune și folosință temporară a utilajului şi tehnicii necesare procesului de producţie a serviciilor în proporţie de minimum 50% din totalul utilajului și tehnicii necesare • Raportului privind conformarea la modul de acordare a scutirii de TVA fără drept de deducere la importul materiei prime, al materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie şi a scutirii de vărsarea la buget a TVA la livrarea mărfurilor produse şi la prestarea serviciilor.

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Criteriul de bază de identificare a persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale reprezintă codul CPAS – un numeric din 11 cifre. La contul personal de asigurări sociale are loc acumularea informaţiei despre contribuţiile de asigurări sociale calculate, plătite și declarate pentru fiecare asigurat, în baza căruia se stabilesc prestaţiile de asigurări sociale prevăzute de legislație.   Casa Națională de Asigurări Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ţinere a Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale.

Agenția Proprietății Publice anunță că, pe parcursul semestrului I al anului 2020, în bugetul de stat au fost achitate mijloace financiare în sumă de 14984,4 mii lei, inclusiv  redevența (în sumă de 9038,6 mii lei), stabilită conform contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora și, conform contractului de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității Î.S. „Gările și Stațiile Auto” în sumă de 5223,8 mii lei.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Pe parcursul ultimilor ani datele din Dările de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC18/21 sunt expediate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) şi preluate ulterior de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) conform cadrului normativ. Totodată, se constatată situaţii când angajatorii nu respectă normele stabilite de declarare a venitului asigurat şi contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajaţi.   Dat fiind faptul că prima parte a tabelului nr. 2 din Darea de seamă IPC21 include datele pe fiecare persoană asigurată cu privire la venitul asigurat şi contribuţiile de asigurări sociale,

Ministerului Economiei și Infrastructurii a publicat în Monitorul Oficial din 25 decembrie curent Ordinul nr. 248 din 16 decembrie 2020 cu privire la aprobarea standardului ocupațional „Electromecanic la instalarea și întreținerea utilajului industrial”. Ocupația este practicată în sectorul construcției de automobile (Automotive) ce confecționează componente electrice și sisteme de bord pentru automobile, dar poate fi relevantă și pentru companii din alte domenii, în cadrul cărora există utilaj industrial în procesul tehnologic. Personalul acestei ocupații execută lucrări de instalare, mentenanță și reparație a utilajului utilizat în procesul de producție.  

Conform prevederilor Regulamentului

Care este modalitatea determinării mărimii indicatorului ratei medii ponderate (rotunjită până la următorul procent întreg) stabilită de BNM în luna noiembrie a anului 2017 pentru calculul facilitații fiscale la împrumuturi acordate angajaților (art. 19 lit. d) din Codul fiscal)? Care este mărimea acestui indicator pentru împrumut acordat pe 9 luni și altul acordat pe 64 luni?  

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Unele întreprinderi, în scopul asigurării protecției angajaților în situația de pandemie, au decis să le ofere posibilitatea utilizării serviciilor de taxi la deplasarea la/de la locul de muncă. În aceste condiții apare întrebarea ce ține de deductibilitatea acestor servicii, dar și a regimului fiscal al plăților respective efectuate în folosul angajaților.   Amintim că, în conform prevederilor art. 24 pct. (19) din Codul fiscal, angajatorului i se permite deducerea cheltuielilor și pentru transportul organizat al angajaților, totodată fiind indicat că Guvernul stabilește modul de deducere.

Am ieşit la pensie în anul 2018, luna noiembrie, şi am lucrat mai mult de doi ani după ieşirea la pensie dar, în unele luni am activat în bază de contract de prestare a serviciilor. Voi avea dreptul la reexaminarea pensiei în cazul în care nu am lucrat doi ani consecutivi? Se includ în stagiul de cotizare perioadele în care persoanele activează pe bază de contract de prestare a serviciilor?

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Noțiunea de autorizații de transport rutier internațional de mărfuri de categoria I, II și III este substituită cu cea de autorizații cu stoc limitat, care sunt de orice tip, al căror număr nu asigură cererea de autorizații pentru o perioadă determinată. Criteriile de atribuire a autorizațiilor la categoria celor cu stoc limitat, termenele, precum și categoriile respective se stabilesc de către Guvern. Astfel, Executivul obține mai multă flexibilitate în cazul deficitului autorizațiilor pentru transporturile rutiere internaționale de mărfuri.   În Monitorul Oficial din 23 octombrie curent a fost publicată Legea nr.181 din 11 septembrie 2020 pentru modificarea Codului transporturilor rutiere (CTR).   

Autoritățile continuă elaborarea metodologiilor privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor, adaptate pe domenii de activitate, în contextul efectuării controlului activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor.