Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

La 1 ianuarie 2023 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr. 270/2022 pentru modificarea unor acte normative, care vizează Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) și Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

În Monitorul Oficial din 29.12.2023 a fost publicată Legea nr. 404 din 21.12.2023 pentru modificarea unor acte normative (eficientizarea mecanismului de acordare a unor prestații sociale copiilor cu dizabilități și familiilor cu copii). Prin Legea dată au fost operate modificări în mai multe legi din domeniul social. inclusiv în Legea nr. 289/2004

În corespundere cu art. 72 alin. (1) din Codul vamal nr. 95/2021 (în continuare – Cod), baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute

În conformitate cu art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.     În temeiul prevederilor art. 793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaționale, persoana juridică nerezidentă, pentru a-şi confirma rezidenţă, prezintă plătitorului de venit copia certificatului de rezidenţă sau a documentului ce atestă înregistrarea acesteia în ţara sa de rezidenţă, sau a extrasului de pe pagina web oficială a autorităţii din statul de

Odată cu aderarea RM la Tratatul Comunității Energetice Europene în anul 2010, țara noastră și-a asumat obligația de a transpune în legislația națională Directivele europene din domeniul energiei, care stabilesc inclusiv obligația statelor-membre de a asigura dreptul consumatorilor de a-și schimba furnizorii de gaze naturale sau energie electrică.

Prin Ordinul nr.20 al Serviciului Fiscal de Stat din 27 ianuarie 2023, care a fost publicat în MO și a intrat în vigoare la 1 februarie curent, a fost modificată Declarația privind TVA, precum și modul de completare a acesteia, aprobate prin Ordinul IFPS nr.1164/2012. Menționăm, Ordinul SFS nr. 20/2023 a fost elaborat în temeiul modificărilor operate la Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost aprobate noi prevederi ce țin de determinarea obligației la importul de servicii, pentru care survine obligația de calculare a TVA în conformitate cu art.109 alin. (2) din CF.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Cele mai recente modificări esențiale ale Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale ( Legea nr. 25/2016) au fost operate prin Legea nr. 244 din 10.07.2025,

În prezentul articol se expun reglementările juridice, modalitățile de contabilizare și efectele fiscale ale transmiterii/primirii drepturilor de folosință a activelor corporale în calitate de aport în capitalul social al societății cu răspundere limitată (în continuare – SRL). Acest complex de aspecte este abordat atât din perspectiva investitorului (fondatorului, asociatului)

Legea nr. 257/2020 ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent, conține și modificări la Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale.    Astfel, aceasta este completată cu o nouă noțiune – taxă specială, care este o plată percepută doar de la persoanele fizice/persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciile publice locale create în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor de înființare a serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

Regimul de activitate redusă este definit în Hotărârea Guvernului nr.333/2021 drept cel cu timp de muncă săptămânal redus, cu cel mult 50%, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul unității. Acesta se stabilește de către angajator fie în mod unilateral1  sau cu acordul scris al salariaților vizați2  și presupune acordarea unui ajutor salariaților pentru care a fost stabilit acest regim de activitate. Respectivul ajutor urmează a fi solicitat de către angajator, care completează pe proprie răspundere un formular de solicitare, îl semnează și îl depune prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronica.  

În cazul modificării sediului contribuabilului, după necesitate și în cazuri întemeiate, subdiviziunea SFS în raza de activitate în care s-a transferat contribuabilul poate solicita o copie a dosarului fizic sau a anumitor documente din dosar, de la subdiviziunea SFS în a cărei rază de activitate s-a aflat cu sediul anterior.     Serviciul Fiscal de stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul  de modificare a Instrucțiunii respective aprobate prin Ordinul SFS nr. nr.352 din 28 septembrie 2017.

O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Cota participației proprii inițiale în cadrul Programului de stat „Prima casă” se reduce de la 10 la 5%, iar vârsta limită a solicitanților care pot accesa programul se majorează de la 45 la 50 de ani. În Monitorul Oficial din 24 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 522 din 15 iulie cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului.   Astfel, în categoriile beneficiarilor de compensații vor fi incluse și persoanele care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului în luna martie 2018. Potrivit noilor prevederi, beneficiarilor de credite ipotecare accesate anterior și care întrunesc condițiile de eligibilitate ale Programului la data depunerii cererii de acordare a compensației, li se calculează compensația în mărime de 50% din soldul rămas al creditului ipotecar la data depunerii cererii.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)