Eliminarea taxelor vamale la importul produselor agricole și vinicole moldovenești pe piața chineză a fost solicitată de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, în cadrul unei întrevederi cu președintele Comisiei pentru Afaceri Externe al Parlamentului chinez, Zhang Yesui.

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt:

Conform prevederilor art. 10 alin.2 lit. e) din Legea Nr. 1569 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, acestea (cu statut de rezident) nu au dreptul de a introduce pe teritoriul țării mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani. Excepții sunt introducerea mijloacelor de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea vinietei şi cu respectarea condiţiilor care includ:

Probele și mostrele de mărfuri supuse reglementărilor vamale recepționate de la organele vamale și alte autorități publice vor fi verificate de Laboratorul Vamal (LV). Scopul verificării este determinarea corectitudinii clasificării acestora conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor pentru identificarea corespunzătoare a celor ce sunt supuse accizelor, pentru asigurarea sănătății oamenilor și animalelor, precum și protecției mediului înconjurător și în vederea identificării componenței chimice a mărfurilor. În Monitorul Oficial din 5 iulie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 140-O din 29.03.2019 cu privire la aprobarea Metodologiei privind prelevarea probelor și mostrelor de mărfuri și transmiterea acestora pentru încercări de laborator.

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

La livrarea mărfii din zona liberă pe teritoriul RM, vama perfectează declarație vamală de tip Import-4, iar rezidentul ZEL achită în baza declarației vamale: proceduri vamale si TVA la import. Cum se va reflectă această operațiune în Declarația privind TVA?

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

Potrivit art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”:

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

Livrările de mărfuri în magazinele duty-free se scutesc de TVA cu drept de deducere (art.104 lit.h) din Codul fiscal). Se scutesc de TVA fără drept de deducere mărfurile introduse pe teritoriul vamal şi plasate sub regim vamal antrepozit vamal (art.103 alin.(2) lit.a) din CF)

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.

În conformitate cu art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu „Timbru de acciz”, următoarele mărfuri:

În urma reevaluării, Centrul Național de Acreditare MOLDAC a reînnoit, prin decizia sa nr. 144 din 13.09.2019, acreditarea Organismului de inspecție din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), pe un termen de patru ani, pentru domeniul de acreditare solicitat. Domeniul include inspecțiile cantitative prin măsurarea sarcinilor pe osii și masei totale a vehiculului, precum și prin măsurarea dimensiunilor vehiculului: lungimea, lățimea, înălțimea și distanța între axe. Organismul de inspecție întrunește peste 60 de specialiști calificați care muncesc la 10 posturi de măsurare amplasate în opt puncte de trecere a frontierei de stat și în două puncte vamale interne.

Agenții economici care activează în regim duty-free, ale căror obiecte sunt amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea să nu mai beneficieze de facilitățile fiscale și vamale. În Parlament este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Codul vamal și Codul fiscal, prin care se introduce mențiunea expresă că mărfurile comercializate de către magazinele, barurile și restaurantele duty-free vor fi scutite de achitarea TVA-ului și accizei doar în cazul celor amplasate la ieșirea din țară.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop excluderea neclarităților și interpretărilor echivoce aferente operaţiunilor de intervenţie care sunt considerate minime şi nu satisfac criteriile prelucrării suficiente în cazul mărfurilor cu statut de produse în Zona Economică Liberă (ZEL). Proiectul prevede completarea Hotărârii cu privire la regulile de origine a mărfurilor în partea ce vizează acțiunile ce nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii cu noțiunea „simple”.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunități pentru preluarea experienței specialiștilor IT din cadrul Serviciului Venituri de Stat al Letoniei în materie de implementare a sistemului de monitorizare electronică a vânzărilor și a practicii de automatizare a instruirilor privind utilizarea sistemelor informatice din instituțiile publice din Letonia. Asupra acestor aspecte s-a convenit la finalul vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Riga, de o delegație a CTIF, condusă de directorul adjunct al instituției, Vadim Muntean. Delegația a întrunit responsabili ai subdiviziunilor IT din cadrul CTIF și doi membri ai Consiliului de Administrație al instituției: Igor Țurcanu, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), și Dorel Noroc, șef al direcției politici fiscale și vamale a Ministerului Finanțelor.