În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.          Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.        

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

La Subdiviziunile Teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură au fost depuse 8468 de cereri de finanțare pentru investițiile efectuate în diverse domenii conexe agriculturii, cu 1030 mai multe față de anul 2020, iar suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli pentru anul curent constituie 1,3 mld. lei, în creștere cu 18% comparativ cu anul precedent,  comunică AIPA.   Cel mai solicitat domeniu pentru investiții este dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor constituind 369 mil. lei (667 cereri). Acesta este urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 333 mil. lei (2673 cereri),

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Din 1 ianuarie anul 2023, veniturile contribuabililor care desfășoară activitate de întreprinzător obținute din tranzacțiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preț mai mic decât prețul de piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață. Aceste completări au fost operate la art. 21 alin. (6) din Codul fiscal (prin Legea nr.

În Monitorul Oficial din 24 decembrie 2021 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.634 din 20 decembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Modificările în formular au fost elaborate în contextul aprobării Ordinului Ministerului Finanțelor nr.119 din 30 septembrie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor,  prin  care au fost operate modificări în Ordinul nr. 95/2020 cu privire la aprobarea Notei de informare (Forma IALS21) 

În conformitate cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării sunt următoarele:

În anul 2018, prin Hotărârea nr.2 a Curții Constituționale, unele prevederi ale art. 10 pct.4) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi care stabileau că, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate, au fost declarate neconstituționale.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat  conceptul Programului de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026, fiind stabilite obiectivele și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii din Republica Moldova, sporirea atractivității acesteia pentru forța de muncă locală și înlăturarea dezechilibrelor majore între cerere și ofertă.   Documentul include domenii și subdomenii noi conexe intervențiilor planificate în domeniul ocupării forței de muncă, cum ar fi cercetare și inovare, dezvoltare agricolă și rurală, dezvoltare regională, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, antreprenoriatul social, industrializare și altele.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

În conformitate cu prevederile art.12 pct.1) din Codul fiscal, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi va fi exclusă prevederea potrivit căreia, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.   Parlamentul, în cadrul ședinței din 28 octombrie curent, cu votul a 55 de deputați a aprobat în prima lectură proiectul ce prevede modificarea Legii nr. 845/1992.

7.9.3.1 Care este obiectul impunerii cu taxa pentru folosirea subsolului? 7.9.4.1. Care este baza impozabilă la taxa pentru folosirea subsolului? 7.9.5.1 Care sunt cotele impunerii la taxa pentru folosirea subsolului?

Urmare a excluderii foii de parcurs din categoria formularelor tipizate de documente primare cu regim special[1], se simplifică procesul de evidență, eliberare, păstrare și utilizare a formularelor de documente primare care justifică faptele economice corespunzătoare. În pofida acestui fapt,

Prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023) (Legea nr. 356/2022), Ministerul Finanțelor a promovat un set de măsuri pentru mediul de afaceri, dintre care:

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Conform art. 1 din Codul muncii (CM), angajator  este  persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor CM, iar salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.   Definiția contractului individual de muncă este oferită în art.45 din CM și reprezintă înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

Principiile generale de desfășurare a activităților de comerț pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabilite de Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010). Activitatea de comerț, conform art. 3 al Legii nr. 231/2010, este activitate a comerciantului în baza unei sau mai multor forme de comerț, exercitate separat sau combinat,