Din motivul demarării unor noi proiecte de asistență externă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și din necesitatea excluderii proiectelor finalizate, survin mai multe modificări în Hotărârea nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicată Hotărârea nr. 322 din 10.07.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 246/2010. Astfel, anexa nr. 1 a documentului, ce conține Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

Serviciul Fiscal de Stat va fi inclus în componența Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificări la Hotărârea nr. 93/2017. Potrivit proiectului, componența Consiliului va fi extinsă până la 45 de persoane comparativ cu 31 care activează în Consiliu la momentul actual. Astfel, în componența acestuia vor mai fi incluși reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Biroului Național de Statistică, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Consiliului Concurenței, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Institutului Național de

În aceste clipe pe teritoriul Centrului Internațional de Expoziții „Moldexpo” are loc inaugurarea oficială a celei de-a XVIII ediții a expoziției ”Fabricat în Moldova” 2019. Sloganul expoziției este ”Acasă, Autentic, Autohton”. Conform informației oferite de organizatorul expoziției, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, la eveniment sunt prezenți reprezentanți ai conducerii de vârf a țării, reprezentanți ai Guvernului, ambasadori acreditați în Republica Moldova, reprezentanți ai administrației publice locale etc.

1. (28.13.6) Care regim fiscal se va aplica pentru mărfurile procurate dintr-o unitate de comerț cu amănuntul aflată în afara zonei economice libere de un rezident al zonei economice libere? 2. (28.13.5) Care este modalitatea de impozitare cu TVA a livrărilor de mărfuri, transportate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova ?

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

În cadrul regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în orice localitate, consiliul local este în drept să stabilească cerințe privind respectarea regulilor de asigurare a curățeniei pe adresa unității comerciale sau a unității de alimentație publică. În Monitorul Oficial de vineri, 8 decembrie 2018, a fost publicată Legea pentru modificarea Legii cu privire la comerțul interior.

Conform prevederilor titlului VII din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 1603 din 20.12.2012 privind aprobarea formularelor tipizate ale Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia (MO nr. 273- 279 art. 1701 din 28.12.2012), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale specificate la art. 289 alin. (2) lit. a), b), c), d) e), f), g), h), i), j) şi q) din CF, au obligația de achitare a taxelor locale și de prezentare a dării de seamă precitate, trimestrial, până la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

În perioada 5 februarie – 21 martie 2019 se desfășoară cea de-a doua etapă a campaniei de informare și asistență pentru agenții economici cu genericul ”DCFTA info: business: Întreabă expertul”. Evenimentul are drept scop sporirea vizibilității și nivelului de cunoaștere la nivelul mediului de afaceri a prevederilor Acordului de Asociere/ Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și oportunitățile de dezvoltare a companiilor și export în cadrul Acordului de comerț liber cu Uniunea Europeană (UE).

Până la înregistrarea proiectului de act normativ de către Cancelaria de Stat, varianta iniţială a acestuia, în cazul proiectelor care conţin reglementări cu impact asupra bugetului public naţional sau a unor componente din cadrul bugetului, se consultă cu Ministerul Finanțelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului ce prevede modificări în unele acte normative. Documentul are drept scop asigurarea cadrului normativ pentru implementarea Hotărârii Guvernului nr.23/2019 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative”, care urmează să intre în vigoare la 19 iulie 2019.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

În perioada 5 – 15 martie 2019, inspectorii Direcţiei unităţi de comerţ, alimentaţie publică şi protecţia consumatorilor în comun cu inspectorii din patru subdiviziuni teritoriale/municipale pentru siguranța alimentelor (mun. Chişinău, mun. Orhei, r-nul Anenii-Noi, r-nul Hânceşti) au efectuat controale la 12 unităţi comerciale, inclusiv stații PECO, privind respectarea legislaţiei în vigoare (în special art. 30, lit. l) din Legea 1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice). În urma controalelor efectuate s-a constatat că, în 11 unităţi din cele supuse verificărilor, au fost comercializate băuturi alcoolice după orele 22:00. De asemenea, au fost constatate şi alte încălcări:

Conform pct. 23, 24 și pct. 25 din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019) bonul de casă, generat în formă electronică şi/sau emis de echipamentul de casă şi de control pe suport de hîrtie, conţine obligatoriu elemente generale pentru toate domeniile de activitate şi specifice în funcţie de domeniul de activitate.

În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

De către primăria orașului, în baza cererii depuse de persoana fizică (cetățean), prin autorizația de funcționare din 23 decembrie 2015

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță că termenul de depune a cererilor pentru agenții economici care doresc să aplice la Proiectul „Infrastructura calității în contextul DCFTA”, finanțat de UE, este extins. Astfel, termenul-limită de depunere a cererilor este prelungit până la 28 februarie 2019. Companiile decise să profite de un pachet de consultanță gratuită care vizează aprofundarea cunoștințelor privind DCFTA și procesele de export, sunt în drept să depună cererea respectivă.

Activitățile de comerț cu amănuntul în baza patentei vor fi permise până la 31 decembrie 2019. Această perioadă este necesară pentru implementarea acțiunilor în scopul stimulării și gestionării tranziției activității de comerț cu amănuntul de la patentă la activitatea independentă sau alte forme legale de antreprenoriat. Legea pentru modificarea art.4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a fost publicată în Monitorul Oficial de ieri, 14 decembrie 2018.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.