Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Serviciul Fiscal de Stat își intensifică eforturile de combatere a activităților economice ilicite desfășurate de întreprinzători, un fenomen care subminează conformarea fiscală și împiedică dezvoltarea unui mediu de afaceri echitabil și competitiv.

Serviciul Fiscal de Stat continuă eforturile de combatere a activităților economice ilicite de întreprinzător, fenomen care afectează conformarea fiscală și dezvoltarea unui mediu de afaceri corect și competitiv. Ce înseamnă activitate economică ilicită? Orice activitate care: Se desfășoară fără înregistrare oficială într-o formă organizatorico-juridică;

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Potrivit modificărilor operate la art. 187 alin. (21) lit. i) din Codul fiscal (în continuare – CF), începând cu data de 1 ianuarie 2023, obligația de prezentare a dărilor de seamă fiscale prin metode de raportare electronică se aplică tuturor contribuabililor, indiferent de numărul de salariați, cu excepția persoanelor fizice rezidente care nu direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget

Are dreptul contribuabilul la scutire pentru persoana întreținută, dacă aceasta a muncit pe parcursul vacanței de vară ca zilier la o gospodărie țărănească (GȚ)?   Potrivit art. 35 alin. (1) și (2) din CF contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 9000 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilități severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 19 800 de lei anual.

Moldova este unica țară din regiunea Dunării care va avea un program național de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale, obiectivul acestuia fiind susținerea dezvoltării a peste 100 de întreprinderi sociale, în special din mediul rural și crearea a cel puțin 300 noi locuri de muncă, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Noua inițiativă de suport antreprenorial se află la etapa de definitivare, fiind concepută de ODIMM în colaborare cu Ministerul Economiei, prin intermediul proiectului transnațional Finance4SocialChange. 

(29.1.7.8.2) La ce cotă urmează a se reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul achiziţionării de la persoanele fizice – cetăţeni a peştelui viu, de către persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal? (29.1.7.8.1) Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoanele fizice producție agricolă în formă naturală?

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

Sunteți contabil și în practică vă confruntați cu multiple neclarități, precum:   Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot să conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și:  trebuie să includem în acestea procedurile contabile interne, aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizarea și administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; normele de pierderi stabilite și adoptate; coeficienții stabilirii și formării provizioanelor, corecțiilor compromise etc.;

Serviciul Fiscal de Stat acordă o atenție sporită prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, iar acțiunile autorității în acest sens au drept scop creșterea gradului de conformare a contribuabililor din domeniile de activitate economică cu risc sporit de a recurge la asemenea practici.

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Entitatea procură de la persoana fizică un  activ de capital, însă plata se va efectua în rate. Cum urmează de a determina creșterea de capital în cazul dat?  În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2)-(3) din CF, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând  întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), al persoanelor menționate la cap. 10¹, 10² și 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform  art. 18 din CF.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia. (pct. 12 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014).

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 510/2023 (în vigoare începând cu 24.07.2023), au fost operate modificări în Regulamentul privind modul de stingere a obligaţiei fiscale şi anulare a sumelor plătite în plus prin prescripţie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2017 (în continuare – Regulament).

În perioada digitalizării continue și a transformărilor profunde din majoritatea domeniilor, contabilii nu mai îndeplinesc doar acele funcții tehnice, ei au devenit adevărate puncte de repere în activitatea unei entități, demonstrând încredere și transparență și fiind acea ancoră care ghidează companiile să meargă spre direcția potrivită.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020.