Criza sistemului de pensii se adânceşte tot mai mult. Economiştii estimează că până la sfârşitul anului în curs, deficitul structural va ajunge la 1,1 miliarde de lei sau aproximativ 1% din PIB. Prognozele nu sunt îmbucurătoare nici pentru anii următori – numărul beneficiarilor de pensii va creşte în paralel cu diminuarea celor care contribuie la sistem.

Administrarea eficientă a încasărilor la Bugetul Public Național este principalul obiectiv al Serviciului Fiscal de Stat, pentru anul 2015 fiind stabilite obiective și indicatori de performanță pe întregul sistem fiscal, a declarat, solicitat de presă, Șeful SFS, Ion Prisăcaru.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Componența facilităților acordate de patron, care, potrivit art. 18 lit. c) din CF, reprezintă surse de venit impozabile, sînt expuse la art. 19 din CF.

Ritmul de creştere al Produsului Intern Brut al Chinei este aşteptat să încetinească anul viitor până la 7%, de la o creştere de 7,3% prognozată pentru acest an, unul dintre motive fiind încetinirea economiei globale, a apreciat un important think-tank guvernamental într-un raport publicat luni, transmite Reuters.

Indicii deprecierii leului moldovenesc în perioada Revelionului 2015 a depăşit dublu deprecierea acestuia de la începutul lunii ianuarie 2014. „Dacă în anul trecut deprecierea a fost de 15 bani, atunci în ianuarie 2015 leul s-a ieftinit cu 40 de bani”, a spus pentru „infotag” dealerul unei bănci comerciale, indicând la faptul că toţi participanţii pieţei valutare sunt de părere că valuta naţională „cade previzibil”.

Economia Elveţiei ar putea înregistra unul sau două trimestre de contracţie, pe fondul aprecierii francului elveţian faţă de euro şi dolar, în urma deciziei băncii centrale de a elimina plafonul minim de 1,2 franci/euro, a declarat preşedintele Băncii Elveţiei, Thomas Jordan. «Creşterea economiei va fi cu siguranţă mai slabă decât am estimat în luna decembrie şi este posibil să avem unul sau două trimestre de scădere economică», a afirmat Jordan, potrivit Wall Street Journal.

Datoria publică a Franţei a urcat la nivelul record de 95,1% din PIB în trimestrul doi din 2014, depăşind nivelul de 60% din PIB stabilit de UE, subliniind problemele cu care se confruntă Guvernul în gestionarea finanţelor publice cu o zi înainte de prezentarea bugetului pe 2015, transmit RFI şi Reuters. În perioada aprilie-iunie 2014, datoria publică a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de euro, ajungând la 95,1% din PIB, de la 94% din PIB în primul trimestru al anului, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee).

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a micşorat semnificativ, cu 43 la sută, în nouă luni 2014 faţă de perioada similară a anului precedent, la 228,2 milioane de dolari SUA, informează Moldpres cu referire la o analiză a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) privind balanţa de plăţi a Moldovei pentru trimestrul trei.

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

Prin vînzarea abundentă de valută la sfîrşitul săptămînii trecute, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a contribuit la stabilirea în ziua de luni a „liniştii” pe piaţa valutară. Dealerii unor bănci au relatat agenției «Infotag» că luni nu s-a observat vreo dorinţă semnificativă nici de a cumpăra, nici de a vinde valută.

Ungaria va rata ţinta de deficit bugetar pentru 2015, chiar dacă nu sunt luate în calcul riscurile şi guvernul nu cheltuie nimic din rezervele bugetare de 0,1 % din PIB, bugetul general consolidat urmând să aibă un deficit de 2,7% în 2015, scrie porfolio.hu. Cea mai recentă prognoză fiscală a Institutului de Raspundere Fiscală din Budapesta arată o majorare a deficitului de la 2,4%, din cauza divergenţelor apărute în timpul dezbaterilor asupra taxei de autostradă, a taxei pe internet şi a beneficiilor oferite de angajatori.

Rata inflației în zona euro ar putea intra în teritoriul negativ în lunile următoare, însă va fi vorba doar un fenomen temporar, a declarat vice-președintele Băncii Central Europene (BCE), Vitor Constancio, într-un interviu acordat revistei germane WirtschaftsWoche, transmite Reuters.

Politicile monetare divergente ale băncilor centrale din SUA şi zona euro vor face ca dolarul să continue să se întărească în 2015 şi să ajungă în 2016 la paritate cu euro pentru prima dată în mai mult de zece ani, spun analiştii.

Statele G20, cele mai mare economii ale lumii, au ajuns la un acord pentru a-şi creşte produsul intern brut colectiv cu 2,1% până în 2018, prin sprijinirea comerţului, şi au atras atenţia asupra necesităţii revenirii economiei globale pentru crearea de locuri de muncă, relatează Bloomberg. Liderii celor mai importante economii mondiale au identificat creşterea pieţelor financiare, tensiunile geopolitice şi cererea slabă drept riscuri ce pot frâna revenirea economiei.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anul 2014, la 5,4 la sută, faţă de 4,7 la sută cît se estima în luna octombrie anul trecut, a anunţat astăzi, într-o conferinţă de presă, Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. Pentru anul 2015 se prognozează o inflaţie de 4,8 la sută sau cu 0.5 puncte procentuale mai mult decît se anticipase anterior. Este a treia oară consecutiv cînd prognoza este revizuită în creştere.

Salariul mediu pe economie ar putea fi, de la începutul anului viitor, de 4 500 de lei pe lună, conform prognozei indicatorilor macroeconomici pentru 2014-2017. Majorarea de aproape 250 de lei urmează să fie aprobată astăzi de Guvern. Din 2010 şi până în 2014, salariul mediu pe economie a crescut de la aproape 3 000 de lei până la 4 267 de lei pe lună. Indicatorul este utilizat în calcularea contribuţiilor de asigurări sociale și a plafonului indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a prezentat previziunile economice, care nu sunt deloc îmbucurătoare.Astfel, creşterea economică va rămâne modestă, iar rata şomajului se menţine pete nivelul de criză, mai ales în spaţiul euro.

Luna curentă Fondul Monetar Internațional a publicat a doua ediție a Monitorului Fiscal din anul 2014. Problema numărul unu în lume: creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor. În cea de-a doua ediție a Monitorului Fiscal al FMI din anul curent, publicat pe 8 octombrie și întitulat „Înapoi la lucru: Cum politica fiscală poate să ajute.”, în prim plan este adus șomajul, fiind principala problemă la nivel global, din punct de vedere economic, pe care o evidențiază raportorii FMI.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a prezentat astăzi într-o conferinţă de presă Raportul de activitate al instituţiei şi evoluţia pieţei financiare nebancare în anul 2013. Intrarea în vigoare în septembrie 2013 a Legii privind piaţa de capital şi elaborarea, modificarea sau completarea altor zece proiecte de acte legislative au fost apreciate drept principalele realizări. Activităţile desfăşurate anul trecut „fac parte din agenda de reforme cuprinse în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014 şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia”, a spus Artur Gherman, preşedintele CNPF.