Ultima ediția din acest an a revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 8 (63)), ce în curând va ieși de sub tipar, vine tradițional cu articole utile și actuale pentru activitatea contabililor, auditorilor, specialiștilor în fiscalitate, finanțe, economie, asigurări etc.   În primul rând, oferim abonaților noștri un articol complex cu aspecte practice ce urmează a fi utilizate la întocmirea raportului financiar consolidat cu privire la profit și pierderi, elaborat de Valentina Paladi și publicat în rubrica Contabilitate practică.

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Programul este destinat tuturor persoanelor interesate de studierea şi perfecţionarea cunoştinţelor în domeniul contabilităţii şi utlizarea programei “1C contabilitate”. PROGRAM (80% practică și numai 20% teorie) Modulul I- Bazele contabilității (24) • Obligațiile și drepturile entității privind ținerea contabilității și raportarea financiară

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

Când trebuie de întocmit actul de achizitie a serviciilor de locațiune, dacă achitarea pentru acestea se face după termenul stabilit de părți?   Prin contractul de locaţiune, care trebuie să fie întocmit în scris, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 Cod civil CC)). Termenul locațiunii nu poate depăși 99 de ani.  

Se vor admite spre deducere în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de către entitate pentru combustibilul utilizat în cadrul activității de întreprinzător, ce se atestă prin foaia de parcurs a mijlocului de transport înmatriculat în Transnistria? În conformitate cu prevederile OMF nr. 24/36 din 25.03.1998, sunt aprobate trei tipuri de foi de parcurs în funcție de tipul de transport efectuat, după cum urmează: foaie de parcurs pentru autocamioane; foaie de parcurs pentru autobuze; foaie de parcurs pentru autoturisme.

Conform pct. 10 lit. d), g), l) și n) din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune) se consideră cod fiscal: - pentru persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale – codul fiscal atribuit de SFS, care constituie codul de identificare din ţara de reşedinţă;

Administratorii de venit prezintă Ministerului Finanțelor informația privind restanțele la plățile pe care le administrează lunar către data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune și anual până la data de 25 februarie a anului următor anului de gestiune.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin Ordinul nr.215/2015 al ministrului Finanțelor. Cu prevederea citată supra este suplinit capitolul III („Managementul încasărilor la bugetele componente ale bugetului public naţional”).

La sfârșitul anului 2020, numărul cardurilor bancare aflate în circulație ce au fost emise de prestatorii de servicii de plată din țară, a constituit 2,18 mil. unități, în creștere în raport cu cele din 31 decembrie a anului precedent cu 8,4% sau cu 170 mii. După soluția tehnică, cardurile de proximitate au constituit 89,2% din numărul total al cardurilor emise pe parcursul anului trecut și 80,2% din ponderea totală a cardurilor aflate în circulație.   Datele din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM în 2020 denotă că, în ultimii 4 ani, numărul cardurilor de proximitate s-a majorat de aproximativ 5 ori, ceea ce a contribuit la înlocuirea treptată a cardurilor hibride care, la rândul lor, au substituit cardurile cu bandă magnetică.

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

 Potrivit prevederilor pct.8 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 01 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr.66 din 20 mai 2020 (în continuare – Regulament), valoarea maximă a creditului/creditelor, în raport cu care poate fi realizat dreptul la subvenționare conform Regulamentului, constituie suma cumulativă a plăţilor salariale declarate de beneficiari la Serviciul Fiscal de Stat pentru lunile septembrie 2019 – februarie 2020. 

Cum urmează a fi impozitate și declarate veniturile nerezidenţilor care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din CF în cazul înstrăinării imobilizărilor corporale?   Conform art.39 alin.(1) din Codul fiscal, activele de capital presupun acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, terenurile, opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentat sau Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională a Moldovei va acorda băncilor solvabile și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, asistență de lichiditate în situații de urgență, garantată cu activele indicate la art.18 alin.(1)1 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei sau cu garanții de stat. Guvernul a oferit aviz pozitiv o inițiativă legislativă ce are ca scop eliminarea ambiguităților existente în cadrul legal actual în partea ce ține de acordarea suportului financiar băncilor comerciale și prevede definirea asistenței în situații de urgență și indicarea expresă a faptului că asistența de lichiditate în situații de urgență poate fi acordată doar băncilor solvabile.

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.