Încălcarea de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a regulilor privind publicarea pe pagina web a informațiilor oficiale ar putea fi sancționată. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce conține modificări și completări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și la Codul contravențional.

După aprobarea pe data de 1 aprilie 2020 de către Guvernul Republicii Moldova a proiectului de lege cu privire la unele măsuri de susținere a populației pe durata stării de urgență în contextul situaţiei epidemiologice din ţară şi apariţiei riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu informații suplimentare pe marginea acestui proiect. Astfel, în perioada stării de urgență, persoanele, inclusiv cele revenite de peste hotare și înregistrate cu statut de șomer la subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), beneficiază lunar de ajutor de șomaj în cuantum de 2775 lei, chiar dacă nu au stagiul de cotizare necesar pentru a beneficia de acest ajutor conform legislației în vigoare. Scopul acestor prevederi constă în susținerea populației fără un loc de muncă în perioada stării de urgență.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Salariul mediu lunar pe economie în anul 2017 constituie 5697,1 lei, mai mare cu 613,1 lei față de anul 2016, când a constituit 5084 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat informația cu privire la mărimea salariului mediu lunar pe economie realizat în anul 2017 în Monitorul Oficial de vineri, 9 martie 2018, în conformitate cu prevederile Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu şi cele ale Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

În conformitate cu art. 259 din Codul civil, termenul se instituie prin lege, hotărâre judecătorească sau prin acordul părţilor și, indiferent de temeiul apariţiei, termenul se calculează după regulile stipulate în Titlul IV din Codul civil. Concomitent, termenele de achitare a obligațiilor fiscale sunt stipulate expres în Codul fiscal (CF).

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

Ieri Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce are drept scop protejarea drepturilor clienților a trei companii fiduciare care au pierdut registrele clienților, prin restituirea investițiilor, în urma unei proceduri de vânzare a valorilor mobiliare și a părților societăților aflate în administrare fiduciară. Astfel, proiectul descrie procedura de compensare a clienților respectivi, care, potrivit Vicepreședintelui Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Nina Dosca, este un mecanism similar celui utilizat în cazul fondurilor de investiții de privatizare

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Guvernul a susținut proiectul de hotărâre înaintat de Comisia Națională a Pieței Financiare ce conține modificări și completări la Legea privind piața de capital.

Efectuăm reparaţie în oficiul care îl deţinem în arendă. Cheltuielile de reparație vor fi decontate cu compania — proprietar al spaţiului din costul arendei pentru 2 luni. Ambele companii sunt platitoare de TVA. Cum vom reflecta operaţiunea în contabilitate, având în vedere că materiale pentru reparație au fost procurate atât cu TVA cât și fără TVA?

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Impozitul pe venitul din activitatea operațională (IVAO) reprezintă un regim special de impunere, dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligației cu privire la impozitul pe venit. Despre subiectul impunerii În calitate de subiecţi ai impunerii1 sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi, începând cu 2018, la această

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Parlamentul a votat ieri în prima lectură proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. FAOAM va fi format atât la venituri, cât și la cheltuieli din 8,3 mld. lei. Comparativ cu anul 2019, este prognozată majorarea veniturilor cu 14,4%, iar cheltuielilor – cu 11,4%. Astfel, în anul viitor se prevede menținerea costului primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de sumă fixă la nivelul anului curent – 4 056 lei. În același timp, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală va rămâne la nivelul de 9%, câte 4,5% achitate de angajat și angajator.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) amintește potențialilor beneficiari că campania de depunere a cererilor de obținere a subvențiilor post-investiționale oferite din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural va dura până la 31 octombrie 2019. Totodată, pentru două submăsuri termenul de înaintare a cererilor diferă de cel indicat. Astfel, în cadrul submăsurii 2.3 Stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor de irigare termenul-limită de depunere a actelor este 15 noiembrie, iar pentru submăsura 1.7A Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură data-limită de recepționare a dosarelor este 15 decembrie.

Entitatea rezidentă „M” SRL i-a achitat entităţii nerezidente „K” plata pentru serviciul acordat și a reținut impozit pe venit la sursa de plată în baza prevederilor art. 91 din CF, deşi există convenție pentru evitarea dublei impuneri între RM şi statul de rezidenţă fiscală a entităţii nerezidente „K”. Reţinerea impozitului de către „M” SRL s-a efectuat, deoarece acesteia nerezidentul nu i-a prezentat certificatul de rezidență. Cum poate fi restituit impozitul pe venit reţinut la sursă şi în ce mod? Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) liniuţa întâi din CF, persoanele menţionate la art. 90 din CF reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din acelaşi alineat.

De la 1 februarie 2019, cetățenii vor beneficia de medicamente oferite gratuit din lista celor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM), destinate tratamentului celor mai frecvente maladii, cum ar fi: bolile cardiovasculare, respratorii, osteoarticulare, bolile endocrine, astmul bronșic, pielonefrita acută și cronică, maladii ale aparatului digestiv, hepatită, ciroză hepatică etc. În acest sens, au fost aprobate modificări în Ordinului comun nr. 492/139A din 22 aprilie 2013 al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

În proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, expus de către Ministerul Finanțelor pentru consultări publice, se propune substituirea bazei impozabile aferente regimului fiscal pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IVAO) din venitul operațional în venituri totale, cu excluderea unor categorii de venituri. În acest sens, obiectul de impunere va constitui venitul total obținut în cadrul activității de întreprinzător.