În sensul Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), debitor, în conformitate cu prevederile art. 2 din Lege, se subînțelege orice persoană, indicată la art. 1 alin. (2), care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv a creanţelor fiscale, împotriva căreia a fost depusă în instanţa de judecată o cerere de intentare a unui proces de insolvabilitate.

Contenciosul administrativ este o instituție fundamentală în orice stat de drept și reprezintă acel instrument, prin intermediul căruia orice persoană își poate apăra drepturile, în cazul în care se consideră vătămată de către o autoritate publică.

Prin masă debitoare se semnifică bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită (art. 2 din Lege).

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

În ultimii ani în Republica Moldova au fost răspândite contracte de cesiune a creanțelor. De multe ori aceste contracte, deşi au fost denumite de cesiune a creanțelor, în realitate au luat forma camuflată a altor tipuri de contracte de drept civil.

Trei regulamente, care rezultă din noua Lege a achizițiilor publice, au fost aprobate de Guvern. Astfel, unul din acestea este Regulamentul privind evidența Listei operatorilor economici calificați.

Legea taxei de stat, dar și Codul Civil, Codul de Procedură Civilă și Penală, Codul familiei, completate cu noile articole referitor la procedura de mediere, au fost publicate în Monitorul Oficial.

Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea sau au fost reorganizate în opt luni din acest an a crescut cu peste 20 la sută, față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat (CIS).

Proiectul legii referitor la politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2017 a fost discutat în cadrul ședinței plenare a Parlamentului și aprobat în prima lectură. Potrivit ministrului Finanţelor, Octavian Armașu, scopul proiectului de lege este asigurarea unor condiții clare, echitabile și competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, asigurarea încasărilor la buget, necesare finanțării cheltuielilor publice, precum și asigurarea echității și stabilității fiscale.

Conform Codului fiscal, creșterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Modalitatea de determinare a creșterii și pierderilor de capital este reglementată de capitolul 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal și Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008.

Mijloacele financiare acumulate de Întreprinderea de Stat MoldATSA la Eurocontrol au fost deblocate. Asta după ce instanța de judecată din Belgia a luat o decizie în acest sens, în urma eforturilor depuse de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, dar și conducerea Consiliului de Administrație al întreprinderii.

Intentarea procedurii de insolvabilitate produce anumite efecte asupra raporturilor juridice în care se află debitorul insolvabil.

Consilierii municipali au aprobat marţi, 26 iulie, Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare în municipiul Chișinău. Aceștia speră că astfel, înstrăinarea sau darea în arendă a terenurilor pentru construcție din municipiul Chișinău va fi mai transparentă.

Centrul Național Anticorupție solicită Parlamentului adoptarea Legii privind recuperarea bunurilor infracționale și de modificare a legislației conexe. Propunerile legislative au fost discutate în cadrul audierilor parlamentare, organizate la iniţiativa Președintelui Parlamentului Andrian Candu, în cursul cărora au fost examinate progresele și restanțele în implementarea cadrului legislativ care reglementează domeniul justiției.

Moldovenii ar putea fi obligați prin instanţa de judecată să-şi vândă apartamentele, dacă nu vor contribui la Fondul de reparaţie şi dezvoltare a blocului în care locuiesc. O decizie în acest sens ar putea fi luată cu voturile a două treimi dintre cei care locuiesc în blocul vizat, se arată în cadrul unui proiect de Lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcției.

Situație de caz: În ianuarie 2016, cetățeanul Rotaru Alexandru a transmis în locațiune un imobil întreprinderii „Solvi” SRL. Conform contractului de locațiune, întreprinderea s-a obligat să achite lunar cetățeanul Rotaru plata în sumă de 4 mii lei. Luînd în considerare faptul că întreprinderea nu-şi onora obligațiile de plată, persoana fizică s-a adresat în instanță pentru obligarea întreprinderii de a achita suma restantă pentru 3 luni. După obținerea hotărîrii instanței, persoana fizică s-a adresat executorului judecătoresc pentru asigurarea executării silite a hotărîrii prin care întreprinderea trebuia să-i achite 12 mii lei. Executorul judecătoresc, prin încheiere, a încasat silit suma de 12 mii lei de pe contul bancar al întreprinderii şi a transmis-o persoanei fizice.

Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică şi în condițiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internațional.

Valoarea totală a sancțiunilor impuse de către Consiliul Concurenței a alcătuit în anul 2015 suma de 38,04 milioane lei, fiind înregistrată o creștere considerabilă a nivelului sancțiunilor față de anii precedenți, în 2014 fiind aplicate 1,70 mln. lei, în 2013 – 0,29 mln. lei, în 2012 – 1,39 mln. lei. Declarația a fost făcută astăzi de către președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare, în cadrul prezentării Raportului de activitate pentru anul 2015.

Cum urmează a fi calificată o creanță drept datorie compromisă? Se permite deducerea acesteia în scopuri fiscale? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, datoria compromisă reprezintă creanță care este nerambursabilă în cazurile în care: agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;

La 30 noiembrie 2017 la Curtea Constituțională a fost depusă excepţia de neconstituţionalitate a textului „activității fără licență” din pct. 4 și a textului „precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” din pct. 5 ale art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de un avocat. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că dispozițiile contestate sunt contrare art. 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă.