În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

În conformitate cu prevederile pct. 84 din Standardul Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale” (SNC INC) entitatea actualizează (ajustează) provizioanele constituite pentru lichidarea excavațiilor și refacerea terenurilor ocupate cu mijloace fixe la fel ca și alte provizioane cum prescrie SNC „Capital propriu și datorii” (SNC CPD), pct. 87 la fiecare dată a întocmirii bilanțului, dacă există argumentele necesare pentru ajustare. Această regulă impune entitatea să aducă provizioanele anterior constituite în concordanță cu mărimea costurilor de lichidare a excavațiilor și refacere a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe existente la data ajustării.  Ajustarea provizioanelor poate fi în direcția majorării sau micșorării acestora.

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.

Apare necesitatea calculării creșterii de capital în cazul în care are loc redistribuirea unui bun imobil — proprietate comună în devălmășie a soților? Dacă ulterior proprietarul decide să îl înstrăineze unei peroane terțe, care va fi baza valorică a bunului? Conform art. 574 alin. (2) din Codul civil (CC), bunurile proprietate comună în devălmășie a soţilor pot fi partajate atât la divorţ, cât și în timpul căsătoriei.

Băncile, asigurătorii/reasigurătorii, societățile de investiții și organismele de plasament colectiv în valori mobiliare vor putea utiliza ratinguri de credit în scopuri de reglementare doar dacă acestea sunt acordate de agențiile de rating de credit înregistrate și care își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul privind agențiile de rating de credit (Regulament).   Prevederea este inclusă în Regulamentul elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) publicat vineri, 11 decembrie 2020, în „Monitorul oficial”. Hotărârea privind aprobarea Regulamentului va intra în vigoare din 1 ianuarie 2021.  

1. (29.2.4.13) Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute de asociați ca urmare a contractelor de societate civilă?

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

În luna iulie 2020 prețurile producătorului în industrie s-au micșorat față de luna iunie curent cu 0,1%, comparativ cu iulie 2019 prețurile s-au majorat cu 1,9%, iar față de decembrie 2019 – cu 1,7%, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă, în luna iulie 2020, prețurile producătorului s-au majorat față de iunie curent cu 0,8%, față de iulie 2019 – s-au micșorat cu 0,3% și față de decembrie 2019 – s-au majorat cu 0,3%.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova estimat pentru trimestrul III al anului curent a însumat 61719 mil. lei în prețuri curente (de piață) și a scăzut comparativ cu trimestrul III al anului 2019 în termeni reali cu 9,7% pe seria brută și cu 11,5% – pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul II al anului 2020, PIB s-a diminuat cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, anunță Biroul Național de Statistică.   În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%, pe seria brută.  

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

În luna mai 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate trei emisiuni – una de constituire (în valoare de 0,06 mil. lei) și două suplimentare (în valoare de 47,58 mil. lei). Totodată, volumul emisiunilor de acţiuni în mai 2019 s-a majorat comparativ cu aceeași lună a anului precedent cu 14,47 mil. lei, potrivit datelor publicate de Comisa Națională a Pieței Financiare. Totodată, în primele cinci luni ale anului curent au fost realizate opt emisiuni de valori mobiliare în valoare totală de 61,94 mil. lei, ceea ce constituie o descreștere cu 318,26 mil. lei comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

prima parte Situația de profit și pierdere Situația de profit și pierdere exprimă caracteristica financiară a activității AEÎ în perioada de gestiune și cuprinde informațiile privind: veniturile obținute în toate tipurile de activități, cheltuielile aferente și rezultatul financiar ca diferența dintre acești doi indicatori. Situația de profit și pierdere este completată conform anexei nr. 2. Datele din coloana 3 a Situației de profit și pierdere pentru perioada de gestiune precedentă se înscriu din situația de profit și pierdere întocmită pentru anul precedent.

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

Potrivit prevederilor art. 103 alin.(1) pct. 29) din Codul fiscal, importul mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.