Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

În vederea apărării drepturilor creditorilor în cadrul procedurii falimentului, Legea insolvabilității stabilește obiectivul de valorificare a masei debitoare în condiții cât mai avantajoase și în timpul cel mai potrivit.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

La 15 aprilie curent va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 474/1998 cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar. Prevederile acesteia reglementează aspectele legate de domeniul MCC, însă dezvoltarea accelerată a domeniului IT a condiționat necesitatea modificărilor în legislația fiscală.

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

Organul fiscal poate primi dreptul de a întocmi actul de control fiscal sau procesul-verbal cu privire la contravenţie ce ţine de aplicarea sancțiunilor față de unitățile de schimb valutar care admit încălcări aferente aplicării mașinilor de casă și control, constatate în actele de control ale Băncii Naționale a Moldovei.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Restituirea TVA la investiţii capitale este reglementată de art.1011 din Codul fiscal şi Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013.

În cazul în care compania ,,X'' rezidentă a Republicii Moldova arendează o aplicație cu spațiu de stocare de la compania ,,Y’’ nerezidentă, în care se fac sondaje de opinii cu diferite tematici, compania ,,Y’’ pentru arenda acestei aplicații eliberează companiei ,,X’’ invoce. Invoce-ul dat se consideră import de serviciu supus impozitării cu TVA?

Mecanismul de exercitare a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri este stabilit prin Legea nr.22 din 23.02.2018, prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018. Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nominalizată, „ziler” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă şi care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

Prin Legea nr. 292 din 16.12.2016, au fost operate modificări la Codul fiscal privind calificarea drept sursă de venit neimpozabilă în mărime totală a cîştigurilor obţinute de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii

Compania Naţională de Asigurări în Medicină comunică că deţinerea poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe suport de hârtie nu va mai fi necesară, fiind exclusă din actele care urmează să le prezinte persoana asigurată în cazul adresării la instituţiile medicale. CNAM aduce la cunoştinţă că Parlamentul a aprobat modificări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care prevăd substituirea noţiunii de „poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM)” cu cea de „statut de persoană asigurată”.

În conformitate cu art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare), primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajatori, angajați şi persoane fizice care primesc alte recompense se calculează în funcție de contribuția procentuală la salariu şi la alte recompense, până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăți obligatorii stabilite de legislație.

Ieri, 6 aprilie, Ministerul Finanţelor a organizat o masă rotundă cu genericul Consultarea publică a Conceptului de rescriere a Codului fiscal şi a Codului Vamal. Evenimentul a fost prezidat de vice-ministrul Iurii Cicibaba, iar discursul principal a fost ţinut de şefa Direcţiei Generale Politică şi Legislaţie Rodica Braguţă.

Serviciul Fiscal de Stat va furniza Casei Naţionale de Asigurări Sociale informaţii referitoare la indicatorii dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, dar şi informaţii referitoare la indicatorii declaraţiei cu privire la impozitul unic calculat pentru rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiilor în modul şi în forma stabilite de comun acord.