Лицо, желающее получить патент, подает заявление в территориальную налоговую инспекцию по месту жительства или по месту предполагаемой деятельности. Заявление на получение патента может быть подано и в примэрию, на подведомственной территории которой намеревается осуществлять деятельность патентообладатель, в случае, если на данной территории не размещается налоговая инспекция (бюро). В этом случае выданный примэрией патент действителен только на подведомственной ей территории. В заявлении на получение патента указываются: имя, фамилия и место жительства заявителя; вид предпринимательской деятельности, для занятия которой испрашивается патент (согласно перечню действующих видов деятельности, предусмотренных в приложении к Закону о предпринимательском патенте № 93-XIV от 15.07.1998 г.);

Indiscutabil, o problemă importantă a sistemului, aşa cum o indică şi respondenţii sondajului, este instabilitatea legislaţiei. Dacă e cea mai mare problemă, una enormă, aşa cum o indică respondenţii, e o altă discuţie, dar e cert că toată lumea e conştientă de aceasta (57,1% din respondenţi au spus că instabilitatea legislaţiei este o problemă). Vor o reformă generală a Serviciului Fiscal de Stat, stabilitatea legislaţiei fiscale, tratament colegial şi consultanţă de la inspectorii fiscali, dar şi reducerea contactelor cu funcţionarii fiscali. Acestea sunt câteva din constatările unui sondaj de opinie efectuat la comanda Proiectului BIZTAR/USAID. Acesta a fost efectuat în luna septembrie în rîndul a peste 1300 companii, deţinători de patentă şi contribuabili individuali. Întrebările vizează, mai ales, o serie de reforme efectuate cu sprijinul proiectului în activitatea organelor fiscale şi reflectă percepţia contribuabililor asupra imaginii generale a Serviciului Fiscal de Stat şi atitudinea faţă de activitatea sa; gradul de satisfacţie privind procedurile de administrare fiscală de bază; şi gradul de satisfacţie a contribuabililor în legătură cu accesul la informaţia cu caracter fiscal.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

Probabil pentru mulţi cetăţeni mai e valabilă ideea că nimic nu este mai complicat şi mai regretabil decît a calcula şi a achita impozite. Absolut încrezuţi în această pretinsă axiomă, deseori se recurge la diverse căi de evitare a obligaţiunilor faţă de stat, care, într-un final, se dovedesc a fi mai puţin eficiente şi semnificativ mai costisitoare.

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a efectuat în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, finanţat de Fundaţia SOROS Moldova şi Partnership for Transparency Fund, un sondaj expres al beneficiarilor serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) în scopul evaluării opiniilor acestora privind calitatea serviciilor prestate, profesionalismul şi integritatea angajaţilor instituţiei. Sondajul a fost realizat în perioada 21-23 martie 2011 la ieşirea din inspectoratele fiscale Buiucani, Centru, Botanica, Rîşcani, Ciocana din Chişinău, în total fiind chestionate 102 persoane. Dat fiind numărul redus de interviuri şi acoperirea doar a inspectoratelor fiscale din Chişinău, sondajul nu este unul reprezentativ şi nu permite de a face concluzii pentru întreg IFS. Mai curînd, rezultatele acestui sondaj reflectă opinia persoanelor care s-au adresat la inspectoratele fiscale din Chişinău pe parcursul acestor trei zile. Chestionarul sondajului include atît întrebări de tip închis care propun respondenţilor să aleagă opţiuni de răspuns, cît şi întrebări de tip deschis care le oferă posibilitatea să-şi expună obiecţiile şi propunerile vis-a-vis de activitatea instituţiei (vezi chestionarul anexat).

În conformitate cu art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art. 51, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art. 511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în suma ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A…

Activitatea Serviciului Fiscal de Stat se axează pe trei direcţii principale: majorarea încasărilor la bugetul public naţional, încurajarea conformării voluntare şi combaterea fraudelor fiscale. Pe parcursul a 5 luni ale anului curent, Serviciul Fiscal de Stat a obţinut următoarele realizări. Despre executarea planului de încasări Conform datelor operative, suma plăţilor acumulate la Bugetul Public Naţional în 5 luni ale anului 2011 a constituit 5868,1 mil. lei, planul stabilit fiind realizat la nivel de 99,8%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, au fost încasate cu 351,1 mil. lei mai mult sau cu 6,4%.

După cum rezultă din prevederile Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, în cazul efectuării achitărilor în numerar pentru marfa procurată (serviciile acordate, prestate) de la persoane fizice-cetăţeni, gospodării ţărăneşti (de fermier) şi/sau deţinători ai patentei de întreprinzător nu este stabilită o limită privind achitarea în numerar. Astfel, întreprinderile pot să procure de la categoriile menţionate marfă (să benefcieze de servicii) în cantităţi nelimitate şi să se achite prin intermediul decontărilor în numerar fără a fi sancţionaţi.

Petiţiile sunt o formă democratică de comunicare între cetăţean şi autoritate, deseori cererea sau scrisoarea fiind ultima soluţie pentru cel neîndreptăţit. Atît Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), cît şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale sunt „bombardate” zilnic cu zeci de cereri, sesizări, sugestii şi reclamaţii, multe fiind însă anonime.

În asemenea caz, întreprinderea „A” va fi sancționată sau nu pentru achitarea în numerar? În art. 10 pct. 5 alineatul doi din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 sînt strict delimitate categoriile de persoane în folosul cărora pot fi achitate de către agenţii economici mijloace financiare în numerar. Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.

„Evitarea taxelor este singurul efort intelectual care mai are recompense” John Maynard Keynes Orice regulă impusă creează tentaţii de a stabili căile de evitare a acesteia. Căile evident pot fi mai mult sau mai puţin legale. Situaţie prezentă şi în corelaţia dintre mediul de afaceri şi regulile de impozitare stabilite de legiuitor.

Începînd cu 23 aprilie 2011, la 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial nr. 206-209 din 22 octombrie 2010, a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 „Cu privire la comerţul interior”, care stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţii de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova. Legea dată a provocat numeroase discuţii în rîndurile antreprenorilor, referitor la interpretarea unor prevederi privind modalitatea de aplicare a cerinţelor stabilite pentru practicarea activităţii de comerţ cu ridicata. Conform alin. (1) art. 7 din Lege, în Republica Moldova sunt definite următoarele forme de desfăşurare a comerţului:

Actualmente, în cazul efectuării decontărilor în numerar peste limitele stabilite, agenţi economici ce desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova sînt sancţionaţi de către organele de control. Sancţiunile respective sînt prevăzute de Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992.