Viață, Continuitate, Speranță, Dăruire, Înțelegere, Dragoste, Jertfire – toate sunt caracteristice unei Femei. Dragele noastre mame, surori, bunici, prietene, colege, în această zi deosebită, echipa Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.md” Vă adresează cele mai sincere și calde felicitări. Vă dorim sănătate, răbdare, perseverență și optimism pentru realizarea tuturor aspirațiilor și pentru a depăși provocările cotidiene.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Progresul în constituirea platformelor industriale în regiunile țării a fost examinat în cadrul unei ședințe convocate la Guvern. Scopul de industrializare a țării e determinat de necesitatea creării a locurilor de muncă stabile în raioane, de deschiderea oportunități de creștere personală pentru tineri și de integrarea Republicii Moldova în fluxurile economice regionale globale.   Amintim că, Programul de industrializare presupune constituirea a 16 platforme industriale care vor oferi investitorilor posibilitatea de a construi uzine în zonele amenajate, cu acces la infrastructura rutieră, energetică, de alimentare cu apă și de canalizare.  

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

După încheierea anului calendaristic, entitatea a acordat atât angajaților, cât și foștilor angajați (proporțional perioadelor lucrate) premii aferente rezultatelor activității anului precedent. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile acordate foștilor angajați? Constituie oare aceste plăți drept bază de a calcula și reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală?

COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul trimestrului I al anului, când numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din numărul total al populației ocupate (806,3 mii persoane), potrivit datelor  publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de persoane declarate afectate de pandemie, majoritatea – 60,6% nu au lucrat deloc sau au absentat de la locul de muncă. În același timp, 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână și 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial.  

1. (29.1.7.3.17) Apare la persoana juridică obligația de reținere a impozitului pe venit în mărime de 12%, în cazul procurării unui activ de capital de la o persoană fizică, din numele căreia acționează persoana juridică (creditorul gajist) conform contractelor de gaj sau ipotecă? 2. (29.1.7.3.16) Urmează de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul achitării în folosul persoanelor terțe a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale?

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în sectorul justiţiei este reglementat de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103 din Codul fiscal, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În primele nouă luni ale anului curent au fost eliberate 2533 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, cu 12,4% mai puține față de anul trecut, comunică Biroul Național de Statistică. În mediul urban au fost eliberate 1320 autorizații de construire. Numărul acestora s-a diminuat cu 15,9% comparativ cu perioada similară a anului 2017. În localitățile rurale au fost eliberate 1213 autorizații, ceea ce constituie cu 8,2% mai puţin față de aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit art.5 p.363 din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995. Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în domeniul sănătății este reglementată de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal.

Potrivit datelor Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în anul 2019 a fost achitată suma de $1000 în calitate de despăgubiri persoanelor care au suferit în urma incidentelor provocate de obiectele industriale periculoase. Datele au fost colectate de asiguratori din Moldova, care au participat în cadrul sondajului organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova.  

În cazul în care ajutoarele sunt oferite în conformitate cu statutul asociației obștești filantropice, ele reprezintă venit neimpozabil, în conformitate cu art. 20 lit. l) din Codul fiscal. În cazul în care statutul organizației nu prevede acordarea ajutoarelor, aceste venituri se califică drept impozabile, în conformitate cu art. 18 din Codul fiscal și potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) din Codul fiscal entitatea reține în prealabil 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Biroul Național de Statistică informează că, în ianuarie-septembrie 2019, au fost eliberate 2315 autorizaţii de construire, numărul acestora fiind în descreștere cu 8,6% comparativ cu ianuarie-septembrie 2018. Pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate 1444 autorizații (93,5% de la indicatorul anului precedent), iar pentru cele nerezidenţiale – 871 (respectiv, 88,1%). Conform statisticilor, după mediul de rezidenţă, în ianuarie-septembrie 2019, în mediul urban au fost eliberate 1230 autorizații de construire, în scădere cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. În mediul rural sunt eliberate 1085 autorizații, ceea ce constituie cu 10,6% mai puţin față de ianuarie-septembrie 2018.

Art. VII (pct.8 și 19) din Legea nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative va fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2021. Amintim, prevederile respective vizează redistribuirea poverii fiscale între angajat și angajator: salariații vor achita primele de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM), iar patronii – contribuțiile de asigurare socială (CAS).     Aceste modificări necesită revizuirea unor norme actuale prevăzute în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului,

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și mediului a publicat Noua paradigmă a dezvoltării regionale în Republica Moldova. Aceasta a fost elaborată cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), cu suportul financiar al Ministerului German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) și al Guvernul Suediei. Documentul ne orientează către principiul concentrării, care urmărește în mod constant trei aspecte: • Concentrarea resurselor: cea mai mare parte a resurselor sunt orientate către zonele cu cel mai mare potențial (legătura cu formula de alocare);

Consorțiul internațional de investitori a primit permisiunea Băncii Naționale a Moldovei pentru achiziționarea a 41,09% din acțiunile BC “Moldova-Agroindbank” S.A. Consorțiul este format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Horizon Capital, în calitate de gestionar al fondului de investiții creat de instituții financiare internaționale notorii precum Western NIS Enterprise Fund (fondat de Trezoreria SUA prin intermediul USAID), Corporația Financiară Internațională (IFC, Grupul Băncii Mondiale),

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.