În conformitate cu prevederile pct. 9 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 3 din 15 aprilie 2013 Privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei, ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24 octombrie 2003, Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2003, nr. 12, pag. 6 ,,Se atenţionează că, în situaţia în care partea a contestat în judecată decizia organului fiscal, aplicată potrivit art. 134 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal (suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului), instanţa nu va fi în drept să aplice în calitate de măsură de asigurare a acţiunii suspendarea acestui act de suspendare, întrucît măsura de asigurare va corespunde cu însăşi obiectul acţiunii şi, aplicînd-o, instanţa se va pronunţa şi asupra fondului cauzei înainte de examinarea acestuia”, se explică instanţelor de judecată că, în cazul contestării măsurii de asigurare suspendarea operaţiunilor la conturile bancare a contribuabilului, aplicată de către organul fiscal, instanţa de judecată nu va fi în drept să suspende acţiunea dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare drept măsură de asigurare, pînă la examinarea fondului cauzei.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 197 alin. (1) din Codul fiscal, începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte.

Evaluarea rezultatului implementării Programului anului 2011 Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011 a fost elaborat în baza Modelului de gestionare a riscurilor. Deoarece a fost prima încercare de acest gen, Modelul a fost elaborat folosind abordarea relativ simplistă „de sus în jos”, ce prevede calcularea punctajului riscurilor pentru genul de activitate, şi mai apoi extins pentru categorii de contribuabili, de la cei mari la micro-business, şi, în final, pentru contribuabili.

Dezvoltarea serviciilor electronice în cadrul Serviciului Fiscal de Stat este un proces continuu şi consecutiv, ce se realizează în baza „Planului de dez-voltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015”. Politica de ad-ministrare fiscală este orientată spre o interacțiune comodă, prietenoasă şi transparentă cu contribuabilii, utilizînd pe larg tehnologiile informaționale şi mediul de comunicare – internet. În acest sens, se identifică permanent noi modalități de interacțiune cu agenții economici şi persoanele fizice, ast-fel încît să se contribuie la promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară, şi uşurarea executării obligațiilor fiscale de către contribuabili. Implementarea serviciului a fost posibil cu suportul Programului USAID Comerţ, Investiții şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător (BRITE), Î.S. „Fiscservinform” şi compania DAAC System Integrator.

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

Serviciile electronice fiscale prestate de Î.S. „Fiscservinform” au fost implementate reieşind din necesităţile contribuabililor. Utilizarea lor prevede o serie de avantaje, care vin să eficientizeze lucrul prestat de fiecare persoană în parte, astfel încît, să se contribuie continuu la ridicarea nivelului de productivitate a întreprinderii, indiferent de tipul şi natura ei: particulară sau de stat.

I. Aplicarea măsurilor de asigurare în vederea stingerii restanţelor contribuabililor faţă de buget 1. Metodologia aplicării suspendării operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului restanţier Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut, a conturilor bancare deschise, conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, şi a conturilor bancare provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, este o măsură prin care organul fiscal limitează dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi, deschise în aceeaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursala sau filiala acesteia).

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

Ca rezultat a fost adoptată decizia asupra cazului de încălcare fiscală, în baza căreia s-au aplicat amenzi în mărime totală de 40 000 lei (10 000 lei pentru comercializarea băuturilor alcoolice tari la un preţ mai mic decît preţul minim de comercializare a acestora; 30 000 lei pentru lipsa benzilor de control ale maşinii de casă şi de control).

La situaţia din 30 septembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 11 542,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 98,3% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: la bugetul de stat – 3 558,5 mil. lei sau 94,0%;la bugetele unităţilor administrativ teritoriale – 2 167,8 mil. lei sau 98,2%;la bugetul asigurărilor sociale de stat – 4 686,2 mil.lei sau 99,6%;la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 1 129,7 mil. lei sau 108,1%. În raport cu perioada similară a anului trecut la bugetul public naţional este înregistrată o depăşire a veniturilor încasate cu 851,1 mil.lei sau cu 8,0%. Corespunzător componentelor bugetului public naţional dinamica se prezintă după cum urmează:

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piaţă. Aceasta este esenţa însăşi a relaţiilor preponderent de piaţă, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obţinerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător. Insolvabilitatea, ca sistem de proceduri judiciare, ajută societatea să se elibereze de întreprinderile sufocante şi să creeze noi posibilităţi în cîmpul de muncă. Principalul în fenomenul real al insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Care este ordinea de executare a creanţelor creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate?

Activitatea Serviciului Fiscal de Stat se axează pe trei direcţii principale: majorarea încasărilor la bugetul public naţional, încurajarea conformării voluntare şi combaterea fraudelor fiscale. Pe parcursul a 5 luni ale anului curent, Serviciul Fiscal de Stat a obţinut următoarele realizări. Despre executarea planului de încasări Conform datelor operative, suma plăţilor acumulate la Bugetul Public Naţional în 5 luni ale anului 2011 a constituit 5868,1 mil. lei, planul stabilit fiind realizat la nivel de 99,8%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, au fost încasate cu 351,1 mil. lei mai mult sau cu 6,4%.

Conform art. 227 din Codul fiscal, una din măsurile de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale este aplicarea sechestrului pe bunurile contribuabilului restanţier, care se face în temeiul unei hotărîri emise de conducerea organului fiscal pe un formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procedura sechestrării bunurilor, ca modalitate de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, este reglementată prin Ordinului IFPS nr. 295 din 08.06.2010 (Monitorul Oficial nr. 98-99/336 din 15.06.2010). Formularul Hotărîrii cu privire la asigurarea stingerii obligaţiei fiscale este aprobat prin anexa nr.1 la ordinul menţionat. Pentru efectuarea procedurii este competent organul fiscal, în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile imobile.

Pot fi sau nu contestate, conform titlului V al Codului fiscal sau conform Legii contenciosului administrativ răspunsurile organului fiscal expuse pe marginea interpelărilor contribuabililor în partea ce ţine de impozitarea unor surse de venit? Răspunsul organului fiscal, care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ, nu poate fi considerat drept un act administrativ, deoarece răspunsul în cauză nu produce nici un efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. Totodată, se atenţionează că, în temeiul Legii contenciosului administrativ, contribuabilul nu poate contesta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată organului fiscal, deoarece petiţionarul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorinţa personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. În cazul în care organul fiscal nu a răspuns la toate solicitările expuse în adresare, contribuabilul este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea organului fiscal de a-i răspunde la toate solicitările.

Oportunitate pentru entitatea economică în vederea extinderii legale a termenului de onorare a obligaţiilor fiscale faţă de buget În conformitate cu prevederile statuate de art. 180 din Codul fiscal, contribuabilul poate beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale reprezintă posibilitatea legală pe care o deţine contribuabilul, în vederea schimbării termenului legal şi obligatoriu instituit prin lege, pentru a-şi onora obligaţiile fiscale faţă de buget. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale, stabilit de legiuitor, poate fi efectuată prin intermediul amînării obligaţiei fiscale sau eşalonării obligaţiei fiscale. Amînarea obligaţiei fiscale reprezintă stingerea acesteia printr-o singură plată la termenul de scadenţă stabilit (aprobat) de organul fiscal, iar eşalonarea obligaţiei fiscale constă în stingerea acesteia în rate, conform unui grafic stabilit (aprobat) de organul fiscal.

Consider că declanşarea procedurilor de insolvabilitate este ultima şansă din partea Serviciului Fiscal de Stat de a încasa restanţele admise de către contribuabili şi respectiv subiectului dat urmează de a fi atras o atenţie deosebită. Dar să nu uităm că pînă la declanşarea procedurii de insolvabilitate (ce este o procedură judiciară destul de vastă şi complicată la care în calitate de participanţi figurează nu numai inspectoratele fiscale teritoriale), organele Serviciului Fiscal de Stat urmează să aplice pe cale extrajudiciară (cu referinţă la prevederile Codului fiscal şi nu numai) toate măsurile de executare silită întru încasarea restanţelor.