În luna octombrie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de luna septembrie cu 0,3%, iar comparativ cu luna octombrie 2020 – cu 7,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile s-au majorat față de septembrie curent cu 1,0% și cu 6,1% în raport cu luna octombrie 2020, iar în industria prelucrătoare cu crescut cu 0,3% în comparație cu septembrie cu 8,3% față de luna octombrie din anul precedent.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Valoarea totală a lucrărilor de construcții executate de către întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcții” (cu excepția entităților cu 0-3 angajați) în anul 2020 a constituit 15,1 mld. lei, în prețuri comparabile fiind cu 11,8% mai mare față de cea înregistrată cu un an mai devreme, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, a sporit cu 8,7% volumul lucrărilor de construcții noi (până la 7,44 mld. lei, având ponderea 49,3% din total), al lucrărilor de reparații capitale – cu 10,2% (atingând 3,79 mld. lei), precum și al celor de întreținere și reparații curente – cu 20,3% (depășind 3,6 mld. lei).

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Guvernul Republicii Moldova intenționează atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) în sumă de 266,7 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $560 mil.), precum și prin intermediul mecanismului extins de creditare (EFC), în sumă de 104,75 mil. DST, ce vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat.    Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 22 decembrie, proiectele de hotărâri cu privire la aprobarea proiectelor de lege privind atragerea împrumutului de stat extern.  

Revista „monitorul fiscal FISC.md” continuă publicarea explicațiilor extrem de necesare subiecților ce activează în sectorul extractiv. În ediția nr.6(69) ce va apărea de sub tipar în zilele imediat următoare, autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc ne oferă articolul „Contabilitatea costurilor activităților auxiliare și costurilor indirecte de producție la entitățile cu activitate extractivă”.   Potrivit experților, în componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); transportul auto (subcontul 8122); asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123);

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Prețurile producătorului în industrie în luna august curent au rămas la nivelul lunii iulie 2021, fiind în creștere față de august 2020 cu 7,6%, iar în comparație cu luna decembrie 2020 – cu 5,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna precedentă în industria prelucrătoare prețurile producătorului nu s-au schimbat comparative cu luna iulie, iar față de august 2020 au crescut cu 8,3%, în timp ce în industria extractivă prețurile s-au micșorat față de iulie curent cu 0,3%,

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Până la data de 12 martie 2019, angajaţii din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice, precum şi autorităţilor / instituţiilor autonome care gestionează mijloace ale bugetului public naţional pot aplica la examenul de calificare a auditorilor interni. Ministerul Finanțelor anunță că, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind certificarea auditorilor interni din sectorul public, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.100/2012, candidații vor prezenta setul de documente Direcţiei politici în domeniul controlului financiar public intern din cadrul ministerului. Lista actelor necesare include:

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Recent, la Batumi, Georgia, s-a desfășurat un training regional de cinci zile privind standardele internaționale de contabilitate în sectorul public (IPSAS), la care a participat un grup de formatori în domeniul finanțelor publice delegați de Ministerul Finanțelor, inclusiv două persoane din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). La training au luat parte și formatori din Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia și Ucraina. Training-ul a avut loc în cadrul Programului regional al Uniunii Europene și Băncii Mondiale (BM) în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul public PULSAR. Evenimentul a fost organizat de Asociația Contabililor Certificați Asociați în colaborare cu Centrul de reforme al raportării financiare din cadrul BM, cu sprijinul Academiei Ministerului de Finanțe al Georgiei.

29.1.6.4.1 Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama? Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative adoptate în conformitate cu acesta.    Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal.   Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată.    Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.   În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.    Potrivit alin. (2¹) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:    b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;    c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte;    d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;    e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei;    f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei;    g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.    În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.    Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul de completare a acestora.

Cheltuielile achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru, destinate asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) ar putea fi permise spre deducere. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 noiembrie curent a fost inclus proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului fiscal.   Astfel, se propune completarea art. 24 CF, ce stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, cu un punct pentru a acorda dreptul membrilor AUAI de a trece cotizațiile de membru achitate la categoria cheltuieli deductibile.

Contabilul este un specialist cu nivel mediu de calificare, solicitat pe piața muncii în condițiile evoluției constante și ascendente a serviciilor contabile. Profesia de contabil face parte din categoria ocupațiilor care necesită nivel de calificare cât mai înalt și formare continuă, ceea ce contribuie la gestionarea eficientă a patrimoniului entității, se spune în Standardul ocupațional pentru ocupația Contabil (Codul CORM: 331302, Nivelul CNCRM:4), care a fost aprobat de Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr. 131 din 28 octombrie 2021. Documentul este publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 5 noiembrie.    

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.