Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Circulația documentelor electronice în RM a avansat semnificativ în ultimii ani și dacă inițial documentele electronice se creau, semnau și expediau către autoritățile publice prin intermediul sistemelor informaționale automatizate, la momentul actual documentul electronic semnat cu semnătură electronică se utilizează în diferite sfere de activitate a contribuabililor, cum ar fi acte de predare-primire, contracte, corespondența dintre partenerii de afaceri, dintre contribuabili și autoritățile publice etc.   Majoritatea contribuabililor dețin semnătură electronică avansată calificată obținută pentru raportarea automatizată către SFS, CNAS, CNAM etc.,

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile electronice prestate de către nerezident care, fără a deține formă organizatorico-juridică pe teritoriul Republicii Moldova, prestează servicii cetățenilor Republicii Moldova pentru care se prevede aplicarea TVA se consideră serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua web mondială Internet, automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale, și anume:

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că recent a fost lansată o nouă versiune a sistemului informaţional ACCES CPAS, care oferă mai multe posibilități de accesare și vizualizare a stării contului personal de asigurări sociale. Astfel, indiferent de faptul în care domeniu activează cetăţeanul şi în câte locuri de muncă îşi desfăşoară activitatea, toată informaţia despre achitarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru perioada de după 1 ianuarie 1999 declarată de angajator, se înscrie în conturile personale ale persoanelor asigurate.

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.

Facilitarea procesului de eliberare a actelor permisive atât pentru antreprenori, cât și pentru autoritățile publice emitente este scopul Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), aprobat de Guvern prin Hotarârea nr.550 din 13 iunie 2018 și publicat în MO de vineri, 15 iunie. Conform documentului, SIA GEAP va servi drept bază pentru ghișeul unic de eliberare a actelor permisive și va integra cele mai moderne instrumente de tehnologii informaționale pentru ca business-ul să facă economii de timp, finanțe și eforturi administrative la solicitarea și obținerea acestor acte.

În perioada 4-10 octombrie auditorii interni din 20 de entități publice din Republica Moldova participă la o serie de activități de instruire și schimb de experiență în domeniul auditului Guvernanței Tehnologiei Informației și Comunicației (TIC). Instruirile sunt organizate de experți letoni în cadrul proiectului de cooperare „Dezvoltarea sistemelor eficiente de control intern și audit intern în Republica Moldova”, implementat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor din Letonia. Potrivit Raisei Cotorobai, șefa Direcției politici în domeniul controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanțelor, instruirile le oferă participanților posibilitatea de consolidare a cunoștințelor în domeniul auditului tehnologiei informațiilor și comunicației. Totodată, aceștia vor învăța să identifice lacunele în cadrul sistemelor și să ofere recomandări fezabile de minimizare a riscurilor asociate și de fortificare a măsurilor de control.

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

În curând ar putea fi lansată o platformă informațională ce va asigura crearea resursei informaționale unice în domeniul asigurării protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), asigurarea accesului la informaţia din domeniu, generarea datelor statistice privind obiectele de proprietate intelectuală etc. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la Platforma informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, ce va fi formată din Sistemul informațional în domeniul protecţiei obiectelor de proprietate intelectuală (SI e-OPI) și Sistemul informațional „Registrul cererilor de intervenție” (SI e-RCI).

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a-și moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din iunie 2021, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a început să emită rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

Potrivit Raportului de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru anul 2020, în anul precedent au deținut licențe pentru activitatea de prestare a serviciilor de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit 3 birouri.   CNPF mai informează că, la solicitarea unui birou al istoriilor de credit, a eliberat aviz pentru prestarea unor servicii informaționale suplimentare, precum diseminarea situațiilor financiare a agenților economici, în baza acordului încheiat cu Biroul Național de Statistică în scopul oferirii de către birourile istoriilor de credit a informației cât mai complete.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

În acest articol venim cu unele precizări referitor la prevederile legale privind mecanismul de documentare și contabilizare a donațiilor de către entitățile din sectorul corporativ. Cadrul  normativ  de  bază,  principiile  și  cerinţele  generale  şi  mecanismul  de reglementare  în  domeniul  contabilităţii  şi  raportării  financiare  în  Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017). Legea menționată se aplică următoarelor categorii de persoane înregistrate în RM, inclusiv:

Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.  

Digitalizarea, modernizarea dar și dezvoltarea IMM-urilor sunt printre principalele priorități de pe agenda Ministerului Economiei și Infrastructurii. Pentru realizarea acestor obiective, 99 de companii din Republica Moldova vor primi finanțare în suma totală de circa 8,4 milioane lei pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale.Banii vor fi alocați prin „Instrumentul de susținere privind digitalizarea IMM”, finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile partenerilor de dezvoltare (Uniunea Europeană și GIZ Moldova).

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă dezvoltarea platformei online www.client.chamber.md în scopul modernizării și simplificării serviciilor prestate în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din luna iunie 2021, CCI emite rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.