Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

S-a încheiat cea de a II-a etapă a concursului „Loteria fiscală”, desfășurată în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2020, fiind desemnați 175 de câștigători care vor ridica câte 1000 de lei. Premiile vor fi transferate pe conturile de card ai beneficiarilor în maximum 10 zile după publicarea listei. Lista poate fi accesată aici.    Amintim că participant la „Loteria fiscală”  devine automat fiecare cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani, deține un card bancar emis de orice bancă licențiată în Republica Moldova și achită cu cardul orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 lei.

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

Potrivit art. 25 alin. (2) din Codul Fiscal

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Până la data de 31 decembrie 2020, băncile comerciale urmează să plătească vărsământul obligatoriu anual în Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, calculând cuantumul acestuia ținând cont de suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul băncii la situaţia din 30 septembrie 2020.   Consiliul de administraţie al Fondului a stabilit rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu pentru anul 2021 în mărime de 0,0179% din suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul fiecărei bănci. Hotărârea nr.25/4 din 18 noiembrie 2020 a Consiliului a fost publicată în MO.

Comisia Națională a Pieței Financiare se va pronunţa în privinţa avizării cererii de retragere obligatorie în cazul ofertelor publice de cumpărare, în termen de 7 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia. Dacă Comisia va considera, că cererea de retragere obligatorie este incompletă, incorectă sau conține informaţii neclare sau interpretabile, termenul stabilit va începe să curgă de la data la care cererea de retragere obligatorie modificată este depusă la  CNPF de către ofertant.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) comunică că profitul net al instituțiilor de creditare nebancare din Republica Moldova în anul precedent a constituit 689,3 mil. lei, majorându-se cu 29,2% față de anul 2017, când profitul a atins cifra de 533,36 mil. lei. Clasamentul este condus de Easy Credit cu 173,37 mil. lei și Iute Credit cu 136,76 mil. lei, cee ace constituie 45% din profitul net obținut de organizațiile non-bancare. Conform datelor prezentate de CNPF, din totalul celor 176 de organizații de microfinanțare 50 au suportat pierderi în anul 2018, cele mai mari fiind înregistrate de Credits 2 (-7,7 mil. lei), Credit-Profit (-4,3 mil. lei) și Credit Nobil (-3,3 mil. lei).

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

Casa Naţională de Asigurări Sociale anunţă deţinătorii de ajutor de şomaj că a transferat 8,5 mil. lei din bugetul asigurărilor sociale de stat  pentru  şomerii asiguraţi, care îşi pot ridica banii de la prestatorii de servicii de plată prin card bancar sau la oficiul poştal.   De asemenea, CNAS a transferat 4,1 mil. lei pentru ajutorul de şomaj unic pentru titularii de patentă de întreprinzător. Sursa de finanţare a ajutorului de şomaj este bugetul de stat.  

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Carnetul de muncă va fi exclus din lista actelor ce urmează să le prezinte instituțiilor bancare, la solicitarea creditului ipotecar în cadrul programului ”Prima Casă”, potențialii beneficiari. Proiectul unei hotărâri de Guvern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Conform proiectului, carnetul de muncă urmează a fi substituit cu un certificat eliberat de angajator și care va servi pentru confirmarea raporturilor de muncă între acesta și beneficiarul programului.

„După frauda bancară și criza care a urmat, sistemul bancar a fost curățat și putem spune acum că avem bănci solide și stabile, gata să susțină investitorii. Cetățenii au recăpătat și ei încredere în sistemul bancar. Băncile noastre dețin aproximativ 1,5 miliarde euro care așteaptă să fie investite în proiecte sau credite — este o rezervă impunătoare și sunt sigur că aceasta va fi baza pentru creșterea viitoare a economiei.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.