Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Parlamentul a votat astăzi în lectura a doua proiectul legii ce prevede extinderea termenului de utilizare a facturii fiscale în format electronic (e-Factura) în cadrul achizițiilor publice. Reamintim că art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului fiscal prevede că agenții economici aveau obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice începând cu 1 iulie 2019.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul. Aceasta înregistrează procurări de mărfuri ce sunt scutite de TVA fără drept de deducere și anume mărfuri de la pozițiile tarifare 040229110, 190110000, precum şi produs alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 160210001, 200510001, 200710101, 200710911, 200710991. Suma livrărilor acestor mărfuri se reflectă în boxa 6 a Declarației privind TVA. Urmează oare a fi calculată prorata TVA lunar sau la sfârșitul anului?

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna martie 2019 comparativ cu februarie luna februarie a anului curent a constituit 100,5%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,5% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit informației, în luna martie 2019 faţă de februarie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la produse alimentare: cartofi – cu 7,1%, legume proaspete – cu 5,6%, crupe şi biscuiţi – cu câte 1,3%, făină de grâu – cu 1,2%, băuturi alcoolice – cu 0,9%, unt ţărănesc – cu 0,7%.

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

În cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 1 august, a fost aprobat avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative înaintate de un grup de deputați, obiectivul căreia este anularea facilităților fiscale pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, abrogarea normei ce stabilește restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național și a celei ce vizează scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

Factura fiscală în format electronic (e-Factura) va fi utilizată începând cu 1 iulie 2020 și nu din 1 iulie curent, după cum prevede art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului Fiscal. Parlamentul a votat vineri, 12 iulie, în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal, ce prevede ca acest termen să fie extins cu un an. Astfel, obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice va surveni la 1 iulie 2020. Necesitatea acestei modificări rezultă din faptul că sistemele contabile ale entităților încă nu au fost ajustate la noul document.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

În anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie pe o persoană, 2383,1 lei lunar, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent, informează Biroul Național de Statistică cu referire la veniturile și cheltuielile populației în anul 2018. Totodată, cheltuielile au fost de 2407,9 lei per persoană. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, ponderea acestora fiind de 43,7% în veniturile totale. Comparativ cu anul 2017 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,6 %.

Serviciul Fiscal de Stat dă start unei campanii de sensibilizare a societății, de atenționare a populației asupra aspectelor obligatorii ale unui bon fiscal veridic. Astfel, până la finele anului curent, SFS va desfășura un complex de acțiuni în cadrul căruia va fi mediatizat și un spot video social în care cetățenii sunt îndemnați să nu fie indiferenți — să solicite bonul de casă. Concomitent, în spot se atenționează asupra elementelor unui bon fiscal veridic, astel, sensibilizând cetățenii cum să distingă un bon fiscal adevărat și o notă de evidență internă. În scopul unei informări mai profunde, SFS a creat un ghid video în care un specialist din cadrul SFS va relata despre elementele esențiale ale unui bon fiscal.

În perioada stării de urgență declarată în RM și desfășurării activității de către majoritatea agenților economici în mediul online, o întrebare frecvent pusă de consumatori este cum poate fi revocat contractul încheiat prin mijloace electronice. Întrebarea este relevanță și pentru cealaltă parte a contractului – agentul economic, deoarece ambii trebuie să cunoască care sunt condițiile, drepturile și obligațiile fiecăruia în situația revocării unui contract, care a fost încheiat prin mijloace electronice.

Mâine, 13 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 281-288 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 (nr. 420, 30 august 2019) • Hotărîre pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 837/2016 (nr. 433, 11 septembrie 2019) • Hotărîre cu privire la alocarea mijloacelor financiare (nr. 434, 11 septembrie 2019)

Serviciul Fiscal de Stat asigură aplicarea continuă a acțiunilor de conformare a agenților economici, indiferent de domeniul de activitate. Comerțul on-line, de asemenea, este unul dintre segmentele verificate periodic. Astfel, conform datelor disponibile (surse web, rețele de socializare), începând cu perioada ianuarie 2019 și până în prezent, angajații SFS au identificat 462 anunțuri plasate pe diverse portaluri și rețele de socializare cu referire la comercializarea mărfurilor și produselor care se prezumă a fi comercializate din activitatea ilicită de întreprinzător (alcool, produse de tutungerie, parfumuri, raci vii, produse importate, dulciuri, telefoane mobile, palete din lemn, ore practice pentru conducerea autovehiculelor, servicii chirie auto, dezmembrări auto).

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

Potrivit art. 96 lit.b) din Codul fiscal (CF) în redacția Legii nr.229 din 1 noiembrie 2018 (în vigoare din 30 noiembrie 2018), se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10% la: — serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, prestate de către agenţii economici a căror activitate se atribuie la secţiunea I a CAEM; — produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a CAEM.

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă care se referă la abrogarea prevederilor ce permit comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în punctele de control vamal la ieșirea din țară. Reamintim că în Parlament au fost înregistrate două inițiative legislative în acest sens, iar Guvernul a recomandat comasarea acestora într-un singur proiect. Prima inițiativă propune excluderea din Codul fiscal a prevederilor ce se referă la comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în zona de control vamal, destinate aprovizionării la ieșirea din țară.