Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, care a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696 din 30 august 2017, poate fi modificat. Proiectul respectiv este propus pentru consultări publice de Ministerul Finanţelor. Amintim, că autorităţii i-au fost transferate unele competențe în domeniul asistenței financiare externe, care anterior erau atribuite Cancelariei de Stat. Întru realizarea acestora, în cadrul Ministerului Finanțelor a fost creată Secția asistență financiară externă în cadrul Direcției investiții publice și administrarea asistenței financiare externe, cu efectivul de personal în număr de 4 persoane (la Cancelaria de stat activau în domeniu 15 angajaţi).

Procedura planificării controlului fiscal, cele mai frecvente erori depistate în cadrul verificărilor și sancțiunile aplicate, drepturile și obligațiile contribuabilului și ale agentului de control au fost discutate în cadrul atelierului de lucru privind practicile și metodologiile de planificare, organizare și efectuare a controlului fiscal desfășurat la solicitarea Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, la care au participat reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat.

În Monitorul Oficial de mâine, 29 iunie 2018 (nr. 235-244), vor fi publicate următoarele documente: În Partea I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public, care stabilește cerințele necesare pentru efectuarea acesteia realizată prin evaluare internă și externă în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice, precum și autorităților/instituțiilor autonome care gestionează mijloace ale bugetului public național. Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a menționat în cadrul ședinței Executivului că, potrivit Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 şi Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia, se intenţionează crearea şi punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a subdiviziunilor de audit intern din sectorul public.

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Serviciul Fiscal de Stat operează cu opt categorii de riscuri, acestea fiind incluse în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. În baza lor sunt selectate domeniile prioritare supuse monitorizării de către SFS. Riscurile analizate de SFS: Riscuri generale sunt cele identificate în activitatea tuturor categoriilor de contribuabili care desfășoară activitate de întreprinzător în partea ce ține de aspectele generale de organizare a activității, de periodicitatea controlului fiscal efectuat de SFS, de aspectele generale ce caracterizează activitatea unui contribuabil.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Ministerul Finanțelor propune ca, din 1 ianuarie 2020, exigibilitatea plății TVA la serviciile importate să apară din momentul importului sau din momentul achitării, în funcție de care din ele a avut loc mai înainte, iar obligația fiscală privind achitarea TVA să se realizeze până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut unul din cele două evenimente: fie importul, fie achitarea. Aceste propuneri se conțin în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor. Inițiativele înaintate reprezintă o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către mediul de afaceri, având drept consecință reducerea timpului necesar pentru realizarea acestor obligații și, respectiv, a costurilor de percepere a impozitelor.

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micșorat față de anul 2015 cu 2,3 mil. lei. Totodată, valoarea ajutorului de stat s-a micșorat cu 15,47% în anul 2016 în raport cu anul 2014. Această micșorare provine în mare parte drept rezultat al prezentării de informații incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza prevederilor Codului fiscal. Datele sunt incluse în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016, publicat în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent de Consiliul Concurenței, autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat.

Prin Decizia nr. 100 semnată astăzi, 22 octombrie 2019, Prim-ministrul Maia Sandu a aprobat componența nominală a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Potrivit deciziei, în componența Consiliului sunt incluși 118 membri, reprezentanți ai mediului de afaceri și asociațiilor de business, comunității științifice din Moldova, organizațiilor internaționale active în domeniul reformelor mediului de afaceri, precum și ai autorităților și instituțiilor publice.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este instituția responsabilă de implementarea priorității Studii: relevante pentru carieră din Strategia de Dezvoltare Regională Moldova 2020.

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să sporească nivelul de informare și conformare a contribuabililor și în scopul combaterii fenomenului de neutilizare a echipamentelor de casă și de control (ECC) la efectuarea decontărilor în numerar. Astfel, în luna septembrie a anului curent, SFS a monitorizat un eșantion de agenți economici cu risc sporit de admitere a încălcărilor privind disciplina de casă, care activează în domeniile comerțului cu amănuntul a produselor alimentare, a mărfurilor de larg consum și comerțul cu amănuntul a materialelor de construcție.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a lansat vineri, 1 noiembrie, în regim pilot, un sistem informaţional ce permite cetăţenilor să facă programări online la serviciile medicale de înaltă performanţă prin libera alegere a prestatorului. Implementarea Sistemului informaţional „Raportarea şi evidenţa serviciilor medicale” (SIRSM) are menirea de a creşte nivelul de transparenţă în procesul de prestare a serviciilor medicale şi de utilizare a mijloacelor financiare destinate acestora, a spori eficienţa acestor servicii, a asigura monitorizarea în regim real a prestării serviciilor medicale de înaltă performanţă şi a îmbunătăţi calitatea raportării datelor către CNAM.

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

Banca Națională a Moldovei a compilat datele pentru luna octombrie ale Băncii de Economii S.A., B.C. „UNIBANK” S.A. și BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. privind încasările acestor bănci în proces de lichidare și achitările efectuate către Ministerul Finanțelor. Astfel, rambursările totale cumulative la creditul de urgență la 31 octombrie a.c. au constituit 2 368,4 mil. lei. Anul trecut, la aceeași dată, suma respectivă a fost de 1 713,4 mil. lei. Procesul de lichidare a băncilor menționate este supravegheat de Banca Națională, care urmărește ca acestea să valorifice activele disponibile în termene restrânse și să obțină contravaloarea lor maximă.