În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Sunt sigură că mulţi din cei care vor vedea titlul articolului s-ar putea gîndi că copiii nu sunt afectaţi de impozite şi că instruirea lor la tema dată este absolut inutilă. În opinia mea, ideea dată nu este întru totul adevărată. Deseori copiii pot auzi în mass-media cuvintele impozite şi buget; în magazin, făcînd cumpărăturile pot observa că pentru un singur produs sunt indicate două preţuri — cu şi fără T.V.A., ba chiar îşi pot auzi proprii părinţii vorbind despre careva plăţi faţă de stat, care ar reprezenta impozite şi taxe. În contextul dat, nu trebuie să neglijăm faptul că percepţia de bine şi rău se cultivă anume în copilărie şi viitorul nostru, al celora care suntem la moment adulţi, depinde de această percepţie. Or, de gradul de responsabilitate civică de care vor da dovadă copii noştri devenind maturi depinde nivelul traiului în viitor, inclusiv şi pensia care ne va fi plătită.

Fondul Monetar Internaţional a fost reprezentat la masa rotundă de către Norman Gillanders, expert în domeniul administrării fiscale. Potrivit lui, oamenii de afaceri îşi doresc să facă profit şi să plătească impozite pentru a dormi liniştit. Însă ei trebuie ajutaţi să o facă printr-o administrare fiscală „nedureroasă”, epitet care se referă şi la politica fiscală, în general. Procedurile indolore se rezumă la predictibilitatea şi consecvenţa în politicile fiscale promovate la simplitatea procedurilor fiscale, care să comporte costuri mici de conformare la reguli şi cerinţele Serviciului Fiscal, la acţiunile inspectorilor fiscali, şi o administrare echitabilă şi etică. Toate acestea se încadrează în limitele conceptului de „bun simţ” într-o relaţie şi sunt simplu de realizat.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Sistemul de drept sau legislaţia implică complexe proceduri de elaborare, aprobare şi executare a normelor de drept cuprinse în acte normative cu diferită forţă juridică. Un element important, în aspectul asigurării principiilor legalităţii şi previzibilităţii, se referă la interpretarea şi aplicarea uniformă a normelor de drept. Acest moment este destul de sensibil în cazul aplicării legislaţiei fiscale, în special, datorită faptului că sunt atinse diferite interese cu caracter material atît a statului, cît şi al contribuabililor. Conform art. 56 din Constituţia Republicii Moldova „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Aceste prevederi constituţionale implică echitate atît în promovarea politicilor fiscale, cît şi în exercitarea administrării fiscale. O problemă cheie se referă la corelaţia dintre interpretarea (explicarea) şi aplicarea legislaţiei fiscale, precum şi limitele de acţiune a organelor fiscale în acest proces.

Conform prevederilor art. 34 alin. (22) și alin. (23) Cod contravențional (modificat și completat prin Legea nr. 101 din 13 decembrie 2012 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative”), comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărţii întîi a prezentului cod, se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întîi.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

După cum a fost menționat, pentru intentarea procesului de insolvabilitate, fie debitorul sau creditorul trebuie să depună o cerere introductivă în condițiile prevăzute de prevederile art. 9 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Deci, cu depunerea acestei cereri, începe prima etapă în desfășurarea procedurii de insolvabilitate.

Ţin să mulţumesc organizatorilor Mesei rotunde pentru iniţiativa de a organiza acest eveniment şi pentru invitaţia de a participa la el. Este o idee foarte bună. Multe probleme în societate apar din lipsa de comunicare la toate nivelurile. Această Masă rotundă este o posibilitate pentru noi să ne expunem pe marginea problemelor, cu care se confruntă contabilii în relaţiile cu Serviciul Fiscal în munca de zi cu zi. Contabilul este, poate, persoana cea mai responsabilă şi pregătită din punct de vedere profesional în cadrul unei entităţi pentru calculul corect şi plata în buget a impozitelor şi taxelor. Dările de seamă contabile sunt întocmite de contabil, toate controalele fiscale, de asemenea, încep şi să termină în contabilitate.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Avînd în vedere acest fapt, apare magazinul on-line obiect al impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestare a serviciilor sociale, în condiţiile în care agentul economic care desfăşoară activitate de comerţ nu dispune de spaţiu comercial pe suprafaţa căruia s-ar desfăşura această activitate? Menţionăm că marfa se remite de către agentul economic la adresa de domiciliu al cumpărătorului, fără ca acesta să aibă acces la spaţiul în care sunt depozitate mărfurile respective. Mai mult ca atît, cecul se eliberează de către angajaţii agentului economic la transmiterea mărfii către cumpărător.

Dorind de a stabili cum ar trebui să arate o administrare fiscală modernă am studiat Bazele codului fiscal mondial cu comentarii, elaborat de un grup de savanţi de la Universitatea din Harvard1, dar şi recomandările diferitor experţi internaţionali asupra unor proiecte de legi cu privire la administrarea fiscală elaborate anterior, dar neacceptate din diverse motive. Prin prezentul articol doresc să aduc la cunoştinţa cititorilor unele constatări fără a le comenta sau a arăta situaţia de la noi, lăsînd acest lucru pe seama cititorului.

Dl LEHMANN este un jurist şi deţine titlul de master în drept, precum şi un titlu de master cu studii aprofundate în domeniul T.V.A… Înainte de a lucra în cadrul Administraţiei Fiscale Federale a Elveţiei, Secţia Principală T.V.A., a activat în calitate de consultant pe problemele T.V.A… Sumar În scopul reducerii poverii administrative şi simplificării procedurii de completare a declaraţiilor privind T.V.A. pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în Elveţia a fost implementată, prin Ordonanţa privind T.V.A. din 1995, metoda cotei fiscale nete. De atunci, legislaţia privind T.V.A. a fost ajustată prin implementarea, în anul 2001, a Legii privind T.V.A. şi a Legii privind T.V.A. revizuite în anul 2010. Odată cu cea de a doua revizuire a Legii privind T.V.A. au fost majorate plafoanele în aşa mod, încît mai mulţi subiecţi ai impunerii să deţina dreptul de a folosi cota fiscală netă. Cotele fiscale nete se calculează pentru fiecare sector sau ramură a economiei. Acestea se stabilesc de către Administraţia Fiscală Federală a Elveţiei (AFF) în urma consultării asociaţiilor din industria în cauză. În scopul asigurării acurateţii cotelor fiscale nete, Oficiul Federal de Audit al Elveţiei1 revizuieşte cu regularitate oportunitatea şi corectitudinea acestora.

La nivel macroeconomic, procedurile insolvabilităţii permit societăţii a se dispensa de intreprinderile care au devenit un balast pentru o economie sănătoasă. La nivelul unei întreprinderi, procesul de insolvabilitate poate fi varianta optimă, iar uneori şi unică alternativa de soluţionare a dificultăţilor întreprinderii, prin lichidarea acesteia sau prin aplicarea instrumentelor de depăşire a crizei şi stării de insolvabilitate. Nu sunt rare cazurile cind iniţierea procedurii de insolvabilitate se soldeaza cu revigorarea afacerii agenţilor economici.

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

În Săptămâna Mare, tot francezul primeşte prin poştă formularul de plată al impozitelor. Să le completezi e un adevărat martiriu. Fericiţi cei careşi plătesc impozitele în România!… În Franţa, declararea impozitelor e un eveniment național. Înaintea datei fatidice sunt organizate zile speciale în media: comentarii, interviuri, trezorieri şi consilieri fiscali umplu emisiunile de la radio. Toţi te sfătuiesc cum să faci ca să plăteşti în mod legal mai putin impozit; ce abateri, reduceri, deduceri şi combine au mai apărut în hăţişul fiscal deja existent.

Procedura de lichidare a unei întreprinderi reprezintă o etapă de lungă durată şi destul de complicată. În acest articol o să încerc să analizez procedură finală de lichidare a întreprinderii, ce ţine de repatrierea investiţiei asociatului din străinătate, făcută în capitalul social al întreprinderii din Moldova şi repatrierea capitalului rămas după achitarea plăţilor în adresa creditorilor, salariaţilor, bugetului de stat, etc.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în rezultatul multiplelor verificări efectuate la deţinătorii patentei de întreprinzător, a constatat că aceştia activează fără a avea documente de provenienţă a mărfurilor, în cazul comerţului cu amănuntul. Conform art. 1 alin. (1) al Legii nr. 93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare Lege), patenta de întreprinzător (în continuare patentă), este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Reieşind din faptul, că în Republica Moldova există un număr mare de agenţi economici ce activează în sfera comerţului cu amănuntul şi comercializează diferite mărfuri şi produse populaţiei, ne vom axa pe îndatoririle principale ale agenţilor economici faţă de consumatori şi organele de control, ce informaţii trebuie să afişeze la vedere un agent economic pentru a respecta drepturile consumatorilor şi în vederea excluderii aplicării amenzilor de către organele abilitate, şi care sunt aspectele verificate de către inspectorii fiscali în cadrul controalelor fiscale prin metoda verificării operative din partea organului fiscal.