Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire, iar în cazul dobândirii terenurilor prin moștenire, aceștia sunt obligați să îl înstrăineze în termen de un an de zile. Aceste prevederi sunt transferate și în proiectul noului Cod funciar, care va fi examinat în ședința secretarilor de stat anunțată pentru 26 septembrie curent. Documentul stabilește obiectul și subiectul relațiilor funciare, oferă clasificarea terenurilor, competența autorităților publice centrale și locale, dreptul de proprietate asupra terenurilor și modul de transmitere a acestuia etc.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

În Republica Moldova a demarat procesul de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul sănătăţii, care se va desfăşura până la sfârşitul anului 2022 şi va finaliza cu elaborarea unei foi de parcurs pentru implementarea recomandărilor identificate. În acest sens, grupul de lucru responsabil de realizarea acestui exercițiu s-a întrunit pe data de 19 mai în prima ședință. Scopul proiectului este de a contribui la atingerea obiectivelor bugetar-fiscale pe termen mediu şi de a crea spaţiu fiscal pentru noi reforme şi iniţiative de politici, comunică Ministerul Finanțelor.   În cadrul acestui exerciţiu vor fi examinate aspectele ce vizează cheltuielile din asistenţa medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală primară,

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, sunt câțiva factori importanți care au determinat rectificarea bugetului și anume — implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, revizuirea programelor de cheltuieli, ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din reestimarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici și mersul executării bugetului în primul semestru, deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor și consolidarea administrării fiscale.

După cum este stabilit, la completarea a Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) este necesar de bifat tipul dării de seamă la prezentarea acesteia. Indiferent de modul de prezentare (pe suport de hârtie sau prin intermediul sistemului de raportare electronică), este necesară indicarea tipului acesteia – primară sau de corectare. În continuare propunem unele explicaţii aferente modului de completare a Formei IPC 18 în funcție de tipul dării de seamă bifat, în special a tipului „După control fiscal.”

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Administratorul reprezintă un element esenţial în structura organizatorică a societăţii comerciale, având atribuţii atât în sfera gestiunii interne, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile cu terţii și reprezentarea societăţii. De asemenea, administratorul poate delega altei persoane

Banca Națională a Moldovei poate acorda, la discreție, Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile pct. 1, 2 și 4 ale art. 16 din Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat ca urmare a adoptării Legii nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară și a Legii nr. 227/2018 pentru modificarea unor acte legislative.

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Bugetul personal sau bugetul familiei, la fel ca și bugetul de stat sau bugetul unei organizații, reprezintă totalitatea veniturilor și a cheltuielilor efectuate într-o perioadă de timp. Orice buget include următoarele etape: i) elaborarea unui plan de venituri și cheltuieli pentru o anumită

Pentru angajații din cadrul Fondului special pentru manuale, instituție din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, vor fi aplicate prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. MECC propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. Astfel, lista autorităților și instituțiilor publice de reglementare, certificare, supraveghere și control cu autonomie financiară, prevăzută în anexa nr. 8 din Hotărârea menționată va fi completată cu instituția Fondul special pentru manuale.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Cota de subvenționare a primelor de asigurare calculate pentru contractele de asigurare în agricultură încheiate în anul 2022 va constitui, la fel ca în anul precedent, 70% din valoarea primei, fiind stabilită prin Ordinul nr. 7 din 19 ianuarie 2022 al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 28 ianuarie curent.   Menționăm că, potrivit art. 4 din Legea nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură, cota subvenției se stabilește în baza primelor de asigurare calculate conform condițiilor speciale de asigurare a riscurilor de producție în agricultură și constituie 70% din valoarea acestora, dacă valoarea cumulată a subvențiilor pentru

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?