Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru a realizat în perioada, 1-30 septembrie curent, sondajul de opinie semianual printre membrii săi. Potrivit sondajului, 98% dintre respondenți consideră că, Consiliul Economic reprezintă un instrument esențial în promovarea reformelor economice și este important să își continue activitatea în viitorul apropiat.

Conform art. 16 al Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26 iulie 2018 (în continuare – Lege), organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculării, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, contribuţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 111 din titlu V al Codului fiscal.

Din bugetul de stat pentru anul 2019 vor fi repartizate mijloace financiare în sumă de 1085,4 mii lei în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Guvern în ședința de ieri, 1 iulie 2019. Astfel, mijloacele financiare vor fi repartizate сătrе Institutul de Energetică, Centrul Național de Medicină Sportivă «Atletmed», Agenția Națională Antidoping și Serviciul de Informații și Securitate pentru acoperirea salariilor, inclusiv pentru luna iulie (cu plata în luna august).

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Japonia va oferi Republicii Moldova un credit preferențial în valoare de circa $18,65 mil. pentru susținerea fermierilor moldoveni. Creditul va fi utilizat pentru îmbunătățirea productivității agricole prin furnizarea tehnicii agricole și a echipamentului post-recoltare destinate întreprinderilor mici și mijlocii.   În acest sens, în cadrul ședinței plenare din 10 septembrie, Parlamentul a aprobat proiectele de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională, precum și a Acordului cu Guvernul Japoniei privind acordarea unui împrumut.

Reforma fiscală, care se implementează începând cu 1 octombrie curent, este considerată provocarea anului. Aceasta și alte realizări ale anului 2018 au fost prezentate astăzi, 19 decembrie 2018, în cadrul unei conferințe de totalizare, la care au participat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța și șeful Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie.

Serviciul Fiscal de Stat a organizat un curs de instruire pentru 26 de noi angajaţi ai SFS. Debutanţii vor studia timp de şase luni administrarea fiscală în cadrul orelor, care încep din data de 17 septembrie 2018. Asemenea ore sunt desfășurate în fiecare an, având drept scop creșterea nivelului profesional al angajaților SFS și creşterea calităţii deservirii fiscale în țară. Urări de bun augur le-a adresat tinerilor angajaţi directorul SFS, Serghei Pușcuța, care a inaugurat cursul cu un discurs de susținere a tinerei generații în domeniul fiscalităţii.

Ministerul Finanțelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în cadrul unei ședințe online cu participarea reprezentanților Asociației Business-ului European, Asociației Investitorilor Străini și Camerei de Comerț Americane din Moldova. În debutul evenimentului, Vicepremierul Serghei Pușcuța a salutat prezența reprezentanților mediului de afaceri și interesul manifestat pentru subiectele puse în discuție: „Ministerul Finanțelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală și vamală pentru anul 2021 și suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile și recomandările Dvs, pentru ca documentul final să fie unul consolidat și să reflecte cât mai bine situația actuală”.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,  

Începând cu 1 decembrie 2018, la nașterea fiecărui copil se va acorda un set de bunuri de primă necesitate pentru nou-născuți. Guvernul a aprobat Regulamentul privind asiguararea familiilor cu bunuri la nașterea copiilor. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, aceasta este o acțiune proactivă a Guvernului de susținere a familiilor la nașterea copiilor.

Executivul a aprobat Hotărârea privind implementarea Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, prevăzută pentru perioada 2019-2025. Scopul Programului constă în mobilizarea potențialului uman și financiar din diasporă pentru dezvoltarea socio-economică locală a Republicii Moldova. Proiectele vor fi depuse în baza Regulamentului privind implementarea proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”, ce stabilește procedurile de susținere financiară nerambursabilă din bugetul de stat și de monitorizare a implementării proiectelor de dezvoltare locală.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, iar cheltuielile sunt aprobate la nivel de 47664,2 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 decembrie 2018 a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2019 și decretul de promulgare al acesteia. Pentru finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale se vor acorda alocații în sumă de 237 4183,6 mii lei, iar în bugetul Fondului de investiții sociale, pentru lucrări de renovare a instituțiilor de învăţământ – 92 046,7 mii lei din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma învăţământului în Moldova”.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1", gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), 27 proiecte investiționale noi create de lucrătorii migranţi sau rudele acestora vor beneficia de susţinere financiară. Aceştia au semnat cu ODIMM contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,63 mil. lei. Potrivit estimărilor, vor fi create circa 60 de noi locuri de muncă, iar investiţiile cumulative în economia naţională vor constitui 16,54 mil.lei.

Una dintre direcțiile prioritare de activitate ale Guvernului Republicii Moldova sunt achizițiile publice, care contribuie la dezvoltarea infrastructurii economice și sociale, la prestarea de servicii publice și la creșterea încrederii în instituțiile de stat.   În acest sens, Ministerul Finanțelor anunță deschiderea și interesul său pentru cooperarea cu inițiativele societății civile pentru a lansa proiecte comune cu scopul creșterii transparenței, integrității și eficienței achizițiilor publice în Republica Moldova. În special, este vorba despre oportunitatea de a oferi sprijin și cooperare în pregătirea și implementarea proiectelor în cadrul programului Lift* de la organizația internațională Open Contracting Partnership.

„Ucraina se situează pe locul șase printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, fiind pe locul nouă la compartimentul export și pe locul patru la import. Țara vecină are o piață cu peste 40 mil. de consumatori, însă potențialul acesteia nu este valorificată pe deplin. Odată cu îmbunătățirea regimurilor administrative și vamale, unii producători autohtoni au reușit să depășească impedimentele și au penetrat pe piața vecină. Una din căile viabile pentru o dezvoltare rapidă este comerțul electronic, care comparativ cu cel clasic, prezintă avantaje în termen de logistică, promovare și accesibilitate”, a declarat Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții, în cadrul celei de a IX-a sesiuni a programului „Export Morning” a fost desfășurată de Agenția de Investiții cu susținerea financiară a  proiectului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova (APM).

Deși a fost instituit cadrul normativ și instituțional pentru dezvoltarea și evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat și funcțional, necesitând a fi ajustat la realitățile tehnologice și instituționale actuale, menționează Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței privind evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost publicat vineri, 23 noiembrie curent în Monitorul Oficial. Conform documentului, se atestă lipsa unei evidențe centralizate a resurselor şi sistemelor informaționale de stat. Astfel, unele instituții își creează independent sisteme informaționale (SI) nerespectând cadrul regulator în domeniu, inclusiv fără elaborarea și coordonarea conceptelor tehnice în modul stabilit.