Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) au organizat miercuri, 4 mai 2022, un eveniment de prezentare a Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative. Prezentarea  a reunit participanți profesioniști la piața de capital, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei.  Ghidul, elaborat cu suportul Programului USAID, cuprinde elementele esențiale ale procesului de emitere și tranzacționare a obligațiunilor corporative și descrie în mod detaliat ce înseamnă obligațiunea, cum apar obligațiunile, cum investitorii pot cumpăra obligațiuni, care sunt beneficiile emiterii și deținerii obligațiunilor.

Perioada de pilotare a fiecărui Centru Unificat de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS), care la moment constituie 9 luni, ar putea fi redusă la 6 luni, modificarea termenului fiind necesară pentru accelerarea promovării și adoptării cadrului normativ cu privire la funcționare a CUPS.   Autoritățile au inițiat elaborarea proiectului hotărârii de Guvern privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 322/2021 cu privire la pilotarea CUPS, ce are ca scop sporirea accesului beneficiarilor la servicii publice prin majorarea numărului de CUPS-uri și creșterea numărului de servicii publice.

În ședința de politică monetară de vineri, 29 octombrie curent, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5 puncte procentuale, ținând cont de presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de  majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc.), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare, comunică regulatorul.   Totodată, un factor important în decizia BNM îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Activele totale ale sectorului bancar a Moldovei la situația din 30 iunie 2021 au constituit 109,7 mld. lei, majorându-se pe parcursul semestrului I cu 5,7% sau 5,9 mld. lei. Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în structura activelor cea mai mare pondere a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 44,3% (48,6 mld. lei), fiind în creștere cu 1,0 p.p. Ponderea investițiilor băncilor în valorile mobiliare de stat și în certificatele BNM (CBN) a constituit 19,3% (21,2 mld. lei), fiind în creștere cu 1,6 p.p.   Totodată, în perioada analizată ponderea mijloacelor la BNM a constituit 18,5% (20,3 mld. lei), fiind în descreștere cu 3,2 p.p.

Pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională, autoritățile au elaborat Documentul unic de program pentru anii 2022-2024, acesta fiind aprobat în ședința de Guvern din 29 decembrie 2021. Anexă la proiectul votat este Lista celor 46 de proiecte ce vor fi finanțate din mijloacele Fondului național pentru dezvoltare regional (FNDR) în perioada imediat următoare, suma mijloacelor bănești destinate acestora constituind circa 1,58 mld. lei, din FNDR în următorii doi ani fiind alocate 912,33 mil. lei.   Proiectele aprobate spre finanțare au fost selectate în rezultatul concursului desfășurat în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, în cadrul apelului fiind depuse 76 cereri de finanțare.

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

Promovarea și implementarea politicilor în domeniul proprietăţii intelectuale şi eficientizarea sistemului de protecţie a obiectelor acesteia, care să încurajeze progresul tehnologic, să stimuleze creativitatea şi să contribuie la dezvoltarea economică, socială şi culturală a RM devine tot mai importantă. Pentru a continua politica statului în domeniul proprietății intelectuale, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a elaborat Programul de dezvoltare strategică pentru anii 2022-2024.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

În următoarea perioadă, dezvoltarea regională din Republica Moldova se va axa pe trei obiective generale: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.   În Monitorul Oficial din 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 40 din 26 ianuarie 2022 cu privire la

La sfârşitul anului 2021, inflația anuală a atins 13,94%, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, prețurile medii de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut la produse alimentare cu 17,46%, mărfuri nealimentare – cu 12,06% și servicii prestate populaţiei cu –11,59%.   În luna decembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020 au sporit prețurile la produsele alimentare, dar și la gazele naturale, cărbune, motorină și benzină, piese de schimb pentru transport, lemne pentru foc etc. Totodată, în luna decembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2021, prețurile au crescut cu 1,66%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,22%, la mărfurile nealimentare – cu 1,07% și la serviciile prestate populației – cu 1,72%.

În primele 9 luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost eliberate 3279 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în creștere cu 50,1% față de ianuarie-septembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în ianuarie-septembrie 2021 au fost eliberate 2442 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 837 autorizații de construire pentru clădiri nerezidenţiale, în creștere, respectiv, cu 62,2% și cu 23,3% față aceeași perioadă din anul 2020.

Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare, constată Ministerul Economiei care a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova conform datelor disponibile la 30 septembrie 2021.   Potrivit documentului, în semestrul I produsul intern brut (PIB) a atins 104,2 mld. lei și a înregistrat creștere reală cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

În anul 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini care au optat pentru vizitarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Deservirea turistică a fost organizată de agențiile de turism detailiste și de către tur-operatori. Datele oficiale prezentate de Biroul Național

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.   Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

În lunile ianuarie-noiembrie 2021 producția industrială (serie brută) a sporit cu 11,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în 11 luni ale anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 cu 5,9%. Majorarea a fost condiționată de creșterea producției în industria extractivă – cu 12,4%, în industria prelucrătoare – cu 11,4% și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 14,7%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), producția industrială (serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate), în ianuarie-noiembrie 2021 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020 s-a majorat cu