Curtea de Conturi a depistat, în urma auditului gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, că 40 de agenți economici care au exportat vinuri, nu au prezentat dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat și că 9 agenți economici au diminuat calculele prezentate SFS față de volumele real exportate. Astfel, calculele și, respectiv, restanțele la plata contribuțiilor au fost diminuate cel puţin cu 6,3 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 57 din 24 octombrie 2019 cu privire la Raportul auditului conformității gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului.

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

Conform punctului 11 subpunctul 5) și punctului 13 subpunctul 4) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul MF nr.118 din 28 august 2017 (în redacția Ordinului MF nr.170 din 16.12.2019, Monitorul Oficial nr.380-387 (7303-7310) din 20 decembrie 2019), în cazul tranzacţiilor efectuate în cadrul achiziţiilor publice reglementate prin Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice şi Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr.665 din 27.05.2016 «Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de valoare mică», în rîndul 4 „Documente anexate” se va indica obligatoriu numărul şi data contractului achiziţiilor publice.

Comisia Națională a Pieței Financiare propune spre consultare publică proiectul de lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse de vehicule. Documentul reglemetează raporturile juridice dintre asigurători, asigurați şi persoane terțe ce derivă din contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule și modul de realizare a acestui tip de asigurare. Asfel, potrivit proiectului, persoanele fizice și juridice care posedă vehicule înregistrate în RM vor fi obligate să încheie contracte de asigurare pentru orice cazuri de răspundere civilă pentru pagubele produse de accidentele de vehicule. Contractul de asigurare urmează să acopere în mod obligatoriu atât prejudiciile materiale, cât și vătămările corporale.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Curtea de Conturi a identificat că prima de performanță în cadrul Băncii Naționale a Moldovei se acordă în lipsa unor reglementări exhaustive privind modalitatea de determinare a cuantumului acesteia în raport cu indicatorii de evaluare a performanțelor. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 62 din 5 noiembrie 2019 cu privire la Raportul auditului privind conformitatea devizelor de cheltuieli și alocațiilor pentru investiții ale Băncii Naționale a Moldovei pe anii 2015-2018.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) (în continuare Declarația) precum si Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sînt reglementate de prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018.

Curtea de Conturi se va putea adresa Parlamentului în cazul în care resursele financiare oferite sunt insuficiente pentru îndeplinirea mandatului. În Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, a fost publicată Legea nr. 135 din 20 septembrie 2019 pentru modificarea art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Astfel, art.4, ce reglementează bugetul Curții de Conturi, va prevedea că autoritatea are buget propriu, care se administrează independent în conformitate cu prevederile legale. Astfel, va fi asigurată o autonomie financiară lărgită a instituției supreme de audit public extern, după cum prevăd și practicile europene.

Deși instituțiile responsabile au depus eforturi pentru realizarea obiectivelor asumate în gestionarea mijloacelor Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, totuși, sistemul actual de implementare și monitorizare a proiectelor de dezvoltare regională necesită acțiuni imperative de îmbunătățire, se menționează în Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului performanței Fondului. Potrivit documentului, procedurile de audit realizate au identificat probleme și deficiențe în gestionarea mijloacelor Fondului, care au afectat eficacitatea gestionării mijloacelor alocate, precum și atingerea obiectivelor și indicatorilor propuși în cadrul proiectelor.

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

Gospodăria Țărănească „Speranța” are un singur angajat, dar pe parcursul anului 2019 beneficiază de serviciile prestate de către 10 zilieri. La sfârșitul perioadei de gestiune plățile de remunerare a zilierilor GȚ urmează să le inludă în Darea de seamă (forma UNIF18) sau urma să le indice în Nota de informare (forma IALS18)?

Autoritățile își propun să simplifice evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale prin revizuirea modalității de evidență și calculare a amortizării acestora, precum și să actualizeze Catalogul mijloacelor fixe în vederea aducerii acestuia în concordanță cu realitățile economice. Acțiunile sunt prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Hotărârea cu privire la aprobarea Planului a fost în publicată în Monitorul Oficial din 13 septembrie 2019. Astfel, la compartimentul finanțe publice sunt incluse un șir de acțiuni ce țin de domeniul bugetar, impozite și taxe, politici și administrare fiscală, vamală, achiziții publice, control financiar public intern și salarizare în sectorul bugetar.

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință în baza informației despre problemele semnalate de oamenii de afaceri, care declară existența deficitului de forță de muncă disponibilă. Deficitul este cantitativ și calitativ, afectează direct competitivitatea afacerilor locale și compromite intențiile investiționale. Între timp,Programul de Acțiuni al Guvernului 2020-2023 este concentrat pe atragerea investițiilor, industrializarea țării și crearea locurilor de muncă. În opinia participanților la ședință, deficitul va deveni acut în sezonul desfășurării lucrărilor planificate pentru anul 2020 de construcție a drumurilor, când va fi solicitat un volum mare de resurse umane. Insuficiența forței de muncă poate compromite realizarea programului de acțiuni, motiv pe care companiile solicită simplificarea procesului de aducere a forței de muncă din afara RM.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.