Urmează agentul economic ce are ca activitate colectarea hainelor second-hand și comercializarea ulterioară a acestora, să rețină un impozit la sursa de plată din veniturile obținute de persoanele fizice ca rezultat al transmiterii hainelor personale care deja au fost purtate sau sunt noi? Cad acestea sub incidența noțiunii de deșeuri? La ce cod al sursei de venit din declarațiile lunare și anuale se vor atribui plățile menționate?

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii să evite generarea  neîntemeiată a stării de insolvabilitate, cu scopul de a se eschiva de la onorarea obligațiilor față de bugetul public național sau alți creditori. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 15 august 2021, au fost întocmite 20 procese verbale  cu privire la constatarea infracțiunii, prin care s-a stabilit că în acțiunile contribuabililor și/sau a persoanelor cu funcție de răspundere sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de insolvabilitate intenționată (art. 252 Cod penal) sau insolvabilitate fictivă (art. 253 Cod penal).

Urmează să depună întreprinderea municipală (ÎM) Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) dacă aceasta nu a desfășurat activitate ce generează obligații de achitare a impozitului pe venit?   Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. c) din CF, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art. 512 și 513din CF, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului sunt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Poprirea reprezintă o măsură de conservare dispusă de administratorul insolvabilității/lichidator, constând în indisponibilizarea sumelor de bani ori a creanțelor cu termen sau sub condiție, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporabile sau

Activitatea profesională în sectorul justiţiei este activitate permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară (art. 5 pct. 362 din Codul fiscal).   Concomitent, impozitarea persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este reglementată conform prevederilor Capitolului 101 din Titlul II din Codul fiscal, subiecții ai impunerii fiind persoanele menționate la art. 5 pct. 362 din CF.  

Serviciul Fiscal de Stat, suplimentar atribuțiilor prevăzute de Codul fiscal, exercită și atribuții de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, a celor fără stăpân, a celor sechestrate perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.   Astfel, la situația din 1 ianuarie 2022, la evidența autorității fiscale se aflau stocuri de bunuri confiscate în sumă de peste 17,587 mil. lei. Totodată, pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2022 – 1 iunie 2022, la evidență au fost preluate bunuri confiscate în baza a 290 procese-verbale, valoarea acestora constituind 8,46 mil. lei.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, administrator al insolvabilităţii este o persoană desemnată pentru supravegherea şi/sau administrarea activităţii debitorului în perioada de observaţie

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Până pe data de 21 aprilie 2022 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și sugestiilor pentru elaborarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind implementarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, în vederea realizării prevederilor Legii nr.45/2022 pentru ratificarea Acordului menționat. Autoritatea a plasat anunțul cu privire la elaborarea proiectului și studiului de cercetare.   Propunerile și comentariile pot fi expediate în adresa persoanei responsabile: Melnic Iulia ( Șef Secție impozite directe, Direcția politici fiscale și vamale ), număr de telefon 022 26 27 88 /  Email:  iulia.melnic@mf.gov.md.  

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

În Monitorul Oficial din 25 martie curent a fost publicată Legea nr. 45 din 10 martie 2022 pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, care va permite țării noastre să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit cu OCDE în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor, prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.  

În cadrul cauzei judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul – persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat, acceptate de instanță. În cadrul procedurii de examinare a recursului, avocatul întreprinderii a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale pentru a examina prevederile art. 88 din Codul civil, deoarece, în opinia sa, prevederile acetuia nu conţin criterii clare, previzibile şi accesibile, care ar justifica aplicarea unei asemenea măsuri de asigurare.

Urmează oare a fi scutite de TVA cu drept de deducere importul serviciilor de publicitate, prin intermediul mijloacelor electronice, acordate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova, în cadrul unui proiect de asistență tehnică realizat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.246/2010?

La 27 iunie 2013 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în calitate de autoritate contractantă, și SRL „D”, în calitate de beneficiar, au încheiat contractul-tip de acordare a sprijinului financiar pentru stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol. Obiectul contractului menționat a constituit acordarea de către AIPA a sprijinului financiar nerambursabil în sumă de 602250 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor suportate de SRL „D” pentru procurarea echipamentului – obiect al subvenționării. Potrivit contractului, beneficiarul SRL „D” acceptă sprijinul financiar și se obligă să nu înstrăineze obiectul invenției pe un termen de 3 ani din momentul semnării contractului.

Veniturile  și cheltuielile totale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 se propun a fi majorate cu peste 2,16 mld. lei. În cazul aprobării proiectului modificărilor la Legea nr.206/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 în redacția elaborată de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, veniturile și cheltuielile BASS vor crește de la 31,2 mld. lei până la circa 33,4 mld. lei.   Documentul a fost elaborat cu scopul precizării parametrilor BASS, urmare a aprobării completărilor la un șir de acte normative cu un impact semnificativ asupra BASS

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Autorizarea operațiunii privind acordarea de către rezidenți în favoarea nerezidenților a împrumuturilor/creditelor financiare este reglementată de Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.62/2008) și Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM,

Începând cu 21 iunie 2023, în contextul modificărilor operate la Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, legiuitorul permite persoanelor fizice cetățeni de a desfășura în baza patentei de întreprinzător două genuri de activitate noi, incluse în Anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare – Lege) și anume:

Pe agenda ședinței comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost inclus  proiectul de lege pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, care urmează a fi prezentat în lectura a doua.   Amintim, Acordul are ca scop îmbunătățirea conformării fiscale internaționale prin dezvoltarea relațiilor dintre statele semnatare, prin prisma asistenței reciproce în domeniul fiscal, necesitatea alinierii la standardele internaționale de efectuare a schimbului de informații ca urmare a aderării Republicii Moldova, în noiembrie 2016, la Forum Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.