Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

(Continuare. Partea I – nr. 5 (60), 2020)   4. Contabilitatea costurilor privind reconstrucția plantației viticole pe rod   Reconstrucția plantației viticole pe rod prevede realtoirea, reformarea butucilor și modificarea densității acesteia. În acest compartiment se examinează realtoirea și reformarea butucilor aflați în exploatare.

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii asociaţiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), asociaţia de economii și împrumut (AEÎ) are drept scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice și sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specificate la art. 7 din Legea nr. 139/2007.12 Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 139/2007 stabilește lista serviciilor prestate de asociație membrilor săi, în funcţie de categoria licenţei deținute, după cum urmează:

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Astăzi, 15 octombrie 2019, expiră termenul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare achitat în rate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal şi constituie: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunitatea preluării a celor mai bune practici ale partenerilor din Lituania privind modernizarea și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informatice din domeniile finanțelor publice, fiscal și vamal. Acesta este unul din principalele rezultate ale vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Vilnius de o delegație a CTIF condusă de șeful departamentului tehnologii informaționale al instituției, Radu Cornea. Vizita delegației a fost organizată cu concursul ambasadei Republicii Moldova în Lituania în scopul familiarizării specialiștilor IT din cadrul CTIF cu experiența colegilor lituanieni privind administrarea, dezvoltarea și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informatice de importanță statală, digitizarea serviciilor publice în conformitate cu standardele și practicile europene.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Normele privind trecerea de la metoda calculării amortizarii mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară sunt reglementate de Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal (art. 24 alin. (32), Legea nr. 1164/1997), precum și Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 704/2019 (pct. 38-45, HG nr. 704/2019).

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.

Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) va fi reorganizat din structură organizațională de stat în instituție publică. Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul unei hotărâri a Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea FISM. Fondul va fi persoană juridică cu formă de organizare de instituție publică, va dispune de autonomie administrativă și financiară, va deține conturi deschise în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor. Pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din asistență externă, la solicitarea partenerilor de dezvoltare și/sau donatorilor și în baza acordurilor încheiate cu aceștia, Fondul poate avea conturi bancare în băncile din Republica Moldova.

Termenul regenerare exprimă acțiunea de a regenera și rezultatul ei, iar a regenera înseamnă a reface, a face să revină la viață nouă, a se reînnoi. În Regulamentul privind evidența contabilă a plantațiilor viticole în procesul plantării, exploatării și defrișării acestora, aprobat prin Ordinul MF nr. 21 din 24.02.2014 (în continuare - Regulament) găsim termenii cu conținutul său respectiv:   • Plantație viticolă în proces de reconstrucție reprezintă plantația tânără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucție parțială a viilor (realtoire, reformarea butucilor, modificarea densității etc.);

Livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător vor fi impozitate cu TVA. Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative prevede completarea art. 95 din Codul fiscal (Obiecte impozabile) cu norma menționată supra, care va fi pusă în aplicare începând cu 1 aprilie 2020.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectului de lege cu privire la modificarea unor acte legislative propus pentru consultări publice (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020) propune anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Amintim că orice agent economic, din momentul obținerii accesului la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15 februarie 2019, obține dreptul accesării sistemului „e-Factura” și poate utiliza în exclusivitate factura fiscală electronică.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Activitatea operațională a asociației de economii și împrumut (în continuare AEÎ) este atragerea sub formă de depuneri a economiilor membrilor săi, creditelor, împrumuturilor şi altor mijloace (donaţii, granturi şi sponsorizări), pentru acordarea împrumuturilor şi efectuarea investiţiilor financiare în conformitate cu politica de investiţii. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139 din 21.06.2007, AEÎ poate investi mijloacele sale băneşti, neutilizate la acordarea împrumuturilor, în conformitate cu politica de investiţii aprobată de consiliu, cu respectarea cerinţelor şi limitelor stabilite de autoritatea de supraveghere.

Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal)