După cum este stabilit, la completarea Dării de seamă IPC21 în Tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Este obligatoriu pentru completare acest câmp? Care este codul funcției ce trebuie declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau servicii  fără indicarea profesiei în contract?   Reieșind din prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21, aprobată prin Ordinul Ministerului

Învățământul dual poate fi organizat la inițiativa unității interesate în calitate de potenţial angajator, structurii asociative, Camerei de Comerț și Industrie (CCI) sau instituției de învățământ profesional tehnic.   Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la învățământul dual, care va reglementa organizarea acestui tip de învățământ, precum și statutul părților implicate în implementarea programelor de formare profesională.

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

În Republica Moldova se va institui pensia anticipată pentru stagiu lung, de care vor putea beneficia persoanele cu stagiul contributiv de cotizare mai mare decât cel prevăzut în lege cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani – pentru femei. Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, printre care și în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, care se va completa cu un articol ce va reglementa acordarea dreptului la pensia anticipată pentru stagiu lung.   Este important de menționat că, la calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele necontributive

Cuantumul compensării pentru consumul energiei termice în perioada rece a anului ar putea spori de la 67% până la 80% din diferența de preț, fiind propusă majorarea volumului de energie termică pentru care se efectuează compensarea diferenței de tarif de la 1 Gcal la 1,5 Gcal per consumator. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop acordarea unor măsuri suplimentare de protecție socială a consumatorilor casnici, precum și a familiilor defavorizate în perioada rece a anului, în urma majorării tarifelor pentru consumul de energie termică.    

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

Conform prevederilor art. VII pct. 78-87 din Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, au fost operate modificări aferent taxelor locale și anume:   ·        a fost aprobată cota maximă a taxelor locale; ·        a fost abrogată taxa pentru parcaj, subiecţi ai căreia erau persoanele juridice sau fizice posesoare de autovehicule, care utilizează parcajul;

Prevederile legislației în vigoare stabilesc, că angajatorul trebuie să declare toate situaţiile de angajare sau eliberare a persoanelor în cadrul întreprinderii prin intermediul raportului IRM 19 în care, obligatoriu, trebuie să fie indicat şi motivul eliberării sau angajării conform Clasificatorului raporturilor de muncă şi Clasificatorului motivelor eliberării din câmpul muncii. Totodată, în clasificatoarele indicate nu se regăseşte un cod separat pentru persoanele angajate care au decedat în perioada angajării la entitate. Ce cod urmează de declarat în cazul persoanelor decedate?

După cum este stabilit, la completarea a Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) este necesar de bifat tipul dării de seamă la prezentarea acesteia. Indiferent de modul de prezentare (pe suport de hârtie sau prin intermediul sistemului de raportare electronică), este necesară indicarea tipului acesteia – primară sau de corectare. În continuare propunem unele explicaţii aferente modului de completare a Formei IPC 18 în funcție de tipul dării de seamă bifat, în special a tipului „După control fiscal.”

Contractul individual de muncă (CIM) conform legislației muncii este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

Achitarea de peste hotarele țării a impozitului pe venit sau a oricărui alt tip de impozit sau taxă, se efectuează în valută străină (EUR/USD), conform următoarelor date bancare:     1. În dolari SUA: Beneficiary: Ministry of Finance of RM – State Treasury Account of institution: IBAN

Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Decizia de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen/ model industrial se va emite în cazul în care folosirea acestei denumiri: nu va induce în eroare consumatorul în privința originii geografice; solicitantul permisiunii produce/ are capacități de producere a produselor enumerate în cerere, va presta servicii sau are capacități de prestare a serviciilor enumerate; calitatea ori natura produsului și serviciului nu prejudiciază imaginea sau interesele statului; marca, desenul sau modelul industrial nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.

Entitatea U SRL a fost supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul impozitului pe venit în rezultatul căruia s-a constatat că pe parcursul anului 2018 entitatea a achitat impozitul pe venit în rate în mărime totală de 100 000 lei, trimestrial, în părţi egale, ţinând cont de impozitul achitat în anul precedent (2017). Obligaţia contribuabilului la capitolul privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru anul 2018 conform Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) constituie 120 000 lei. Totodată, în cadrul controlului fiscal s-a constatat că impozitul pe venit pentru anul 2018 a fost diminuat cu 40 000 lei, suma corectă fiind de 140 000 lei. Ce sancțiuni riscă întreprinderea în cazul dat?

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.