În curând ar putea fi lansată o platformă informațională ce va asigura crearea resursei informaționale unice în domeniul asigurării protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), asigurarea accesului la informaţia din domeniu, generarea datelor statistice privind obiectele de proprietate intelectuală etc. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la Platforma informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, ce va fi formată din Sistemul informațional în domeniul protecţiei obiectelor de proprietate intelectuală (SI e-OPI) și Sistemul informațional „Registrul cererilor de intervenție” (SI e-RCI).

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

Conform art. 4 lit. h) al Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ include stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă social (în continuare – produse sociale). Totodată, conform art. 20 alin. (6) al aceleiași Legi, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și Î.S. „Moldaeroservice” pot fi absorbite prin fuziune de către Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești”, care va fi reorganizat în S.A. „Aeroporturile Moldovei”. Agenția Proprietății Publice a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la reorganizarea unor întreprinderi de stat, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali. Prin acest proiect autoritățile intenționează crearea unui agent economic puternic, cu potențial investițional. Totodată, documentul este elaborat în scopul neadmiterii prejudicierii intereselor statului prin prisma pierderii bunurilor cu valoare semnificativă, precum și pentru eficientizarea activității întreprinderilor menționate și reducerea cheltuielilor administrative.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, de la începutul anului curent, prin intermediul serviciului „e-Cerere Indemnizaţii Familiilor cu Copii" au fost depuse circa 2500 de cereri. Serviciul a fost lansat pe www.cnas.md şi www.servicii.gov.md de la finele anului 2016, de atunci fiind depuse 15 257 de cereri pentru acordarea indemnizaţiilor indicate. Serviciul „e-Cerere Indemnizaţii Familiilor cu Copii" acordă posibilitatea de a solicita în regim on-line, 24 din 24 de ore, diferite prestaţii pentru familiile cu copii:

Autoritățile administrației publice locale, cu titlu de recomandare, vor examina oportunitatea aplicării prevederilor Regulamentului privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat (Regulament), aprobat miercuri, 10 iunie, în cadrul ședinței Guvernului. Odată cu intrarea în vigoare (la data publicării), documentul va reglementa modalitățile, procedeele de achiziție pentru necesitățile întreprinderii de stat (ÎS) și va asigura transparența în cadrul achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii, minimizarea costurilor, economisirea mijloacelor bănești, asigurarea principiului celerității/operativității în cadrul achizițiilor, dar și sporirea gradului de eficiență al activității ÎS.

În perioada 19-21 noiembrie 2019 la Madrid, Regatul Spaniei, a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei, scopul acestuia fiind asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante. Acordul garantează cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Regatului Spaniei dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, pensie de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale din partea statului pe teritoriul căruia au lucrat legal.

Procesul de negociere a proiectului acordului bilateral dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă privind cooperarea în domeniul asigurării cu pensii continuă. Documentul va determina procedurile de stabilire, recalculare şi plata pensiilor pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş şi a ajutorului de deces. Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă au efectuat o vizită oficială la Moscova pentru participarea la negocierea proiectului documentului.

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

În scopul identificării unui echilibru în respectarea intereselor legale ale statului și ale mediului de afaceri, Guvernul a dispus crearea Grupului de lucru pentru reorganizarea și eficientizarea activității organelor privind constatarea/investigarea infracțiunilor economice. Conform Dispoziției Prim-ministrului publicate astăzi, 17 ianuarie 2020, în „Monitorul oficial”, în componența Grupului de lucru vor intra Serghei Pușcuța, viceprim-ministru, ministru al Finanțelor, care va deține și calitatea de președinte al Grupului, Pavel Voicu, ministru al Afacerilor Interne, Nicolae Eșanu, consilier în domeniul dreptului în Cabinetul Prim-ministrului, și Victoria Belous, șef al Direcției expertiză juridică, Serviciul Fiscal de Stat.

Termenul de eliberare a certificatului de integritate ar putea fi redus de la 15 la 10 zile, iar a informațiilor referitoare la lipsa sau existența factorilor de risc care pot aduce atingere ordinii de drept, securității statului și ordinii publice – de la 30 la 10 zile. Cancelaria de Stat a propus spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative. Elaborarea proiectului a fost determinată de necesitatea optimizării procedurilor conexe procesului de recrutare a funcționarilor publici prin reducerea termenelor de eliberare a actelor ce certifică situația privind aspectele de integritate ale persoanelor care candidează la funcțiile publice.

Începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, ca urmare a modificărilor, instituțiile medico-sanitare private sunt obligate să își onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic, prin aplicarea regimului general de impozitare.

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

În anul 2020 va fi implementat Sistemul Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Acesta va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, a salariaților, inclusiv a zilierilor și va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA). Conceptul este elaborat ca urmare a modificărilor operate în Codul muncii și abrogării Hotărârii nr. 1449 din 24 decembrie 2017, conform cărora, din 1 ianuarie 2019, mecanismul privind carnetele de muncă nu mai este aplicabil, precum și în contextul lipsei, la momentul actual, a unui sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate și a raporturilor de muncă ale acestora.

Hotărârea nr. 701 din 27 decembrie 2019 pentru aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia privind conversiunea şi recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere reglementează că titularul permisului de conducere emis de autoritatea uneia dintre părți, care își stabilește reședința pe teritoriul celeilalte părți, are dreptul să-și convertească permisul fără a susține examenele teoretice și practice. Tratatul se încheie pe o perioadă nedeterminată și va intra în vigoare la 60 de zile de la data ultimei notificări prin care părțile își vor comunica despre îndeplinirea procedurilor interne necesare.