Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, a declarat astăzi că în era informațională, când oamenii scriu tot mai puține scrisori iar presa scrisă este înlocuită de cea electronică, viitorul Poștei este în dezvoltarea unor servicii noi, solicitate de populație, cum este cel al transferurilor băneşti. Ministrul a făcut declarația în cadrul unei întâlniri cu angajații Direcției Poștale Chișinău, cu ocazia aniversării de 70 de ani ai întreprinderii. În acest context, ministrul a precizat că de ieri a intrat în vigoare acordul privind transferurile bănești din Italia la un comision de numai 5 euro. Potrivit lui Pavel Filip, deja au fost făcute primele 5 transferuri din această țară şi în curând se vor porni transferurile prin rețeaua oficiilor poștale din Spania și Portugalia.

În condițiile actuale de aplicare obligatorie a Standardelor Naționale de Contabilitate, începînd cu 1 ianuarie 2015, problematica testului la depreciere şi a evaluării obține o semnificație fundamentală în cadrul etapei de tranziție la noile standarde. Testul de depreciere are o importanță crucială pentru calitatea situațiilor financiare, luînd în considerare domeniile strategice de raportare financiară, care se intersectează cu testarea anuală a imobilizărilor corporale sau altor active.

Astăzi, 9 iulie 2013, în sala de ședințe a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a avut loc conferința de presa cu genericul: „Versiunea electronică a Publicaţiei Periodice „Monitorul Fiscal FISC.md” — instrument modern de promovare a transparenţei şi politicii de parteneriat între societate şi SFS”, la care au participat dl Ion Prisăcaru – șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și dl Vitalie Coceban — administrator al Î.S. „Fiscservinform”.

Ţările membre Fondului Monetar Internaţional au făcut sâmbătă, în cadrul conferinţei anuale a FMI şi Băncii Mondiale, un apel la acţiune pentru a grăbi revenirea economică mondială şi au cerut guvernelor să nu blocheze creşterea prin scăderea bugetelor, în condiţiile ameninţării unei noi crize, scrie Reuters. Apelul către prioritizarea creşterii venit din partea FMI vine în condiţiile în care economia Japoniei se află în dificultate, zona euro riscă o nouă recesiune, şi chiar expansiunea Chinei a încetinit.

Creşterea economică peste aşteptări de anul trecut nu s-a reflectat şi într-o redresare a pieţei muncii: salariile au fost majorate nesemnificativ, numărul de angajaţi din economie a crescut doar cu 50.000 de persoane (până la 4,36 milioane de persoane în ianuarie 2014), iar şomajul a rămas la un nivel de peste 7%. Companiile au făcut 35.000 de noi angajări în ianuarie 2014, „soldul“ salariaţilor din economie la începutul acestui an fiind de 4,36 de milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Am ales să activez în agricultură. Nu am vrut să plec peste hotare, nici să activez într-un alt domeniu”, așa își începe povestea tânărul antreprenor de 33 de ani Ștefan Popa de la Cornești, Ungheni. După absolvirea Facultății de Economie de la București a decis să revină în țară și să preia afacerea de familie în domeniul producerii legumelor, dezvoltată pe parcursul a zeci de ani de tatăl său.

Sa iti parasesti locul de munca pentru a te dedica propriei afaceri poate parea ca si cum vrei sa sari de pe o stanca pentru prima data fara nicio masura de siguranta. Insa trebuie sa stii sa sunt cai de a aborda aceasta situatie fara a distruge relatii profesionale, in timp ce faci economii substantiale si cresti sansele de succes pe viitor.

În continuarea întrevederilor planificate cu reprezentanţii confesiunilor din Republica Moldova, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut astăzi o întrevedere cu Înalt Prea Sfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor. În cadrul întrevederii părţile au discutat subiecte ce ţin de educarea cetăţenilor în spiritul unor norme şi valori morale sănătoase, despre rolul, în acest sens, al instituţiilor statului şi cel al bisericii, cât şi despre drepturile şi obligaţiunile unui cetăţean loial al statului.

În noile reglementări contabile, noțiunea de ”semnificație” este privită sub prisma conceptului disilabic, cum ar fi „informație semnificativă”, „informație nesemnificativă”, „eroare semnificativă”, „prag de semnificație” etc. Aceste noțiuni sunt noi pentru contabili1, astfel, în practică apar multe semne de întrebare în ceea ce privește stabilirea elementelor semnificative și a criteriilor pentru determinarea pragului de semnificație.

Comisia Națională a Pieței Financiare, asemenea BNM, a operat modificări normative care prevăd condiții mai puțin severe în ce privește constituirea de provizioane pentru creditele acordate de asociațiile de economii și împrumut unor categorii de debitori. Împrumuturile în scopul cultivării şi/sau prelucrării şi conservării, şi/sau comercializării fructelor şi legumelor, împrumuturile în scopul producerii, prelucrării şi/sau conservării cărnii şi a produselor din carne şi împrumuturile în scopul viticulturii, vinificaţiei, precum şi comerţului cu produsele vitivinicole, acordate de către AEÎ sunt categoriile de credite care vor fi supuse unor cerințe mai avantajoase privind clasificarea în scopul constituirii de provizioane pentru acoperirea pierderilor din împrumuturi.

A ieşit din tipar numărul din noiembrie a revistei Monitorul Fiscal FISC.MD, avînd ca tema principală— impozitul pe venit, în care vor fi analizate diverse aspecte de aplicarea acestuia, informaţii binevenite, atît pentru persoane juridice, cît şi pentru cele fizice.

Societatea informațională introduce noi cerințe cu privire la viteza și volumul de informații transmise. Urmând tendinţele dictate de timp şi Planul Strategic pentru 2011-2015, Serviciul Fiscal de Stat tinde să ofere contribuabililor mai multe informații de calitate. Planul strategic de dezvoltare a IFPS, pentru perioada 2011-2015 prevede „promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale, îmbunătăţirea civismului fiscal prin instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, oferind soluţii optime şi competente, concretizate într-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, prestate în conformitate cu realizările de ultimă oră în domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare fiscală.

Venitul din investiții sau investițional şi venitul financiar, obținut în străinătate se declară prin Declarația cu privire la impozitul pe venit CET, care se depune pînă la 31 martie al anului următor anului de gestiune. Conform art. 12 din Codul fiscal, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Aceste tipuri de venit se înscriu în rîndul 1.9 al Declarației CET.

Cele mai mari patru bănci elene, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, nu vor avea probleme să acopere un eventual deficit de capital descoperit în testele de stres ale BCE, a declarat şeful fondului pentru stabilitate financiară, Anastasia Sakellariou. Banca Centrală Europeană (BCE) efectuează teste de stres în care evaluează calitatea activelor celor mai importante 128 de bănci din zona euro, precum şi capacitatea acestora de a rezista la noi crize.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat băncile active pe piaţa americană că va înăspri testele prin care evaluează capacitatea acestora de a rezista la o eventuală criză financiară, iar verificările vor avea loc regulat, pentru ca instituţiile de credit să remedieze vulnerabilităţile identificate.

Asociația Auditorilor și Consultanților în Management din Republica Moldova, AO Ecofin Consult a înmplinit, pe data de 21 iunie 2014, 10 ani de activitate. Pe parcursul acestui deceniu Asociația a activat în spiritul și în interesul membrilor săi, avind ca principiu de bază protecția drepturilor și promovarea intereselor auditorilor, contabililor, consultanților în managementul calității, precum și promovarea reformelor economice în domeniul serviciilor de audit, contabilitate și de consultanță în management.

România a reintrat in recesiune tehnica, avand doua trimestre consecutive de contractie a PIB, cu cea mai mare scadere economica din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care releva modificarea evoluției pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%, evoluţie susţinută de industrie (+1,4%) şi impozite nete (+0,8%)

În vederea popularizării legislaţiei fiscale, IFS pe raionul Briceni a organizat un seminar informativ, la care au participat 50 de agenţi economici, dintre care 22 agenți economici nou–înregistrați, la subiecte ce țin de popularizarea modificărilor legislației fiscale, în cadrul căruia s-a pus accentul pe eficacitatea serviciilor electronice, precum și conectarea acestora și accesarea lor pas cu pas. Pe ordinea de zi a seminarului au fost puse în discuţie următoarele subiecte

Aproape jumătate dintre economiile din zona euro nu au înregistrat creştere economică în al doilea trimestru al acestui an, relevă datele unei recente analize a companiei internaţionale de consultanţă PwC, dată joi publicităţii. Pe de altă parte, câteva dintre statele de la periferia zonei euro au în prezent o creştere economică mai rapidă decât cea a motorului economic franco-german.