În luna noiembrie 2020 inflaţia anuală a constituit 0,93%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Preţurile medii de consum în luna noiembrie faţă de luna octombrie 2020 au crescut cu 0,16%, majorarea fiind determinată de creșterea preţurilor la produse alimentare cu 0,70% și la mărfurile nealimentare cu 0,23%. Totodată, prețurile în luna noiembrie 2020 comparativ cu decembrie 2019 au crescut cu 0,07%.   Comparativ cu luna octombrie curent, au crescut preţurile la vinete cu 43,4%, tomate – cu 30,6%, struguri proaspeți – cu 22,5%, ouă de găină – cu 17,6%,   ulei de floarea soarelui – cu 3,7%, miere de albine – cu 0,9%,

Biroul Național de Statistică comunică că preţurile medii de consum în luna octombrie comparativ cu septembrie 2020 au crescut cu 0,11%, majorarea fiind determinată de creșterea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,33% și la serviciile prestate populației cu 0,05%.   Totodată, în luna octombrie faţă de luna precedentă au scăzut preţurile la fructe proaspete (cu 4,3%), cartofi (cu 3,5%), legume proaspete (cu 0,3%), carne de pasăre și crupe (cu câte 0,3%), iar creşteri de preţuri au fost înregistrate  la fructe de livadă sâmburoase (cu 26,3%), ouă de găină (cu 11,8%), ulei de floarea soarelui (cu 4,4%), făină de porumb (cu 1,0%), lapte și produse lactate (cu 0,8%).

O condiţie principială a Moldovei pentru privatizarea întreprinderii „VestMoldTransGaz” este ca investitorul să respecte cerinţele concursului investiţional. Declaraţia în acest sens a făcută de vicepremier, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc, în cadrul unei emisiuni televizate. El a menţionat că această condiţie include două componente importante.

Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, sau fizic, la ghișeul autorității administrației publice locale (primăria) a satului (comunei), orașului sau municipiului unde se intenţionează sau se desfășoară activitatea de comerț, care poate fi diferită de adresa juridică sau domiciliul persoanei ce depune notificarea.   Astăzi, 13 octombrie, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Autorul documentului (Ministerul Economiei și Infrastructurii) vine cu intervenții majore în actuala redacție a legii, care va fi completată cu noțiuni noi, dar propune și abrogarea unor prevederi depășite, toate având drept scop atât excluderea discrepanțelor normative depistate, cât și asigurarea reglementării a fenomenelor sociale existente de facto.

Centrul de instruire în finanțe din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a desfășurat instruirea „Achiziții publice” pentru 25 de specialiști din domeniul finanțelor publice. Evenimentul a avut loc online, în perioada 11-12 noiembrie 2020, la inițiativa Ministerului Finanțelor.   În cadrul cursului au fost abordate următoarele subiecte-cheie: Cadrul normativ național aferent achizițiilor publice; Obiectivul achizițiilor publice; Etapele procedurii de achiziție publică; Planul de achiziții; Documentația de atribuire.  

În luna septembrie curent inflația anuală în Republica Moldova a constituit 2,32%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, prețurile medii de consum în luna septembrie faţă de luna august 2020 s-au redus cu 0,26%, descreșterea fiind determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,61%, la mărfurile nealimentare cu 0,04% și la serviciile prestate populației cu 0,03%.   Totodată, în luna septembrie 2020 față de decembrie 2019, prețurile s-au diminuat cu 0,21%, reducerea fiind determinată de scăderea prețurilor la mărfurile nealimentare.

Conform Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216/2015 (în continuare - Norme metodologice) mijloacele fixe sunt active materiale cu durata utilă de exploatare mai mare de un an, deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru a fi folosite în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terților.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

Centrul de Apel din cadrul Instituției Publice Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a oferit suport pentru Comisia Electorală Centrală (CEC) în perioada alegerilor prezidențiale din anul curent. Astfel, acest proiect a fost o nouă provocare pentru instituție, similar campaniilor electorale din anii precedenți, dintre cele mai recente fiind Referendumul și Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.   În perioada care a marcat acest scrutin cea mai mare problemă cu care s-au confruntat CTIF și cu care se ciocnește toată lumea a fost respectarea normelor de prevenire a răspândirii COVID-19: protejarea individuală (purtarea măștilor), respectarea distanței sociale și dezinfectarea în permanență a spațiului de lucru.

O declarație în acest sens a fost făcută de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, în cadrul întrevederii cu colectivul fostului Minister al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, absorbit în rezultatul reformei Guvernului de MEI. Pe parcursul ultimilor ani, datorită unui management eficient, domeniul tehnologiilor informaționale a fost gestionat foarte eficient, fapt care a poziționat Republica Moldova printre liderii regionali în sectorul dat. Menținerea și fortificarea poziției de lider în domeniul tehnologiilor informaționale va constitui una din misiunile de bază a Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), care a preluat gestionarea domeniului respectiv.

Economia Moldovei este în creștere, iar statul vine în ajutorul antreprenorilor care vor să se dezvolte. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei, Octavian Calmîc. În cadrul unei emisiuni televizate oficialul a mai spus că actuala guvernare pune accent pe atragerea investitorilor străini, iar pentru a reuşi este nevoie de pregătirea specialiștilor calificați. Octavian Calmîc a menționat că statul se implică activ în dezvoltarea producătorilor locali. Un instrument eficient este susținerea financiară.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

În prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, sînt stabilite persoanele care, în mod obligatoriu, urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată. Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995, lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

În luna martie 2020 inflaţia anuală a constituit 5,94%, informează Biroul Național de Statistică. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în martie curent faţă de luna precedentă a constituit 100,09%. Creşterea indicelui cu 0,09% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,35% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,09%. În luna martie 2020 faţă de februarie 2020 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi cu 5,7%, fructe proaspete – cu 3,6% ciocolată – cu 2,1%, legume proaspete – cu 1,6% (în special: usturoi – cu 24,6%, ceapă uscată – cu 11,8%, ciuperci – cu 3,5%, boboase – cu 1,9%), carne de vită – cu 1,2%, carne de oi, carne de iepure, votcă și crupe – cu a câte 0,7%, paste făinoase și faină de grâu – cu a câte 0,5%.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează: