Ministerul Finanțelor a prezentat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat proiectul modificărilor la Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, elaborat în scopul transpunerii în legislația națională a prevederilor regulamentelor Uniunii Europene privind cerințele specifice referitoare la auditul statutar

După aproape un an de la intrarea în vigoare a legislației în domeniul prețurilor de transfer se pot desprinde concluzii importante privind implementarea practică a noii legislații. Pe de altă parte, au apărut modificări în legislație, astfel că agenda conferinței organizate recent de EY România și Moldova, la Chișinău, a inclus teme de mare interes pentru comunitatea locală de afaceri.

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

La data de 29 noiembrie 2024, Ministerul Finanțelor a lansat spre consultare publică proiectul Ordinului Ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului MF nr. 9 din 2024 privind aprobarea regulilor de implementare a prețurilor de transfer. Modificările propuse au drept scop alinierea cadrului secundar privind prețurile de transfer la modificările aduse Codului Fiscal.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Conform art.311 alin.(1) și alin.(2) și art.39 alin.(1) din Legea nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, în redacția Legii pentru modificarea unor acte normative (reglementarea relaţiilor dintre asociaţii/ fondatorii societăţilor comerciale)

În conformitate cu art. 311 din Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135/2007 societatea are dreptul să formeze, prin decizie unanimă a asociaţilor, un capital de stimulare pentru a-i stimula şi interesa în activităţi eficiente, participări active, iniţiative de creaţie în favoarea societăţii pe beneficiarii (salariaţii angajaţi) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru realizarea proiectului „Facilitatea de sprijin a răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID-19 și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere” în valoare de 9 mil. euro, asistență nerambursabilă. Acordul este destinat acordării suportului Republicii Moldova pentru a răspunde crizei provocate de pandemia COVID-19, precum și în implementarea reformelor asumate în cadrul  Acordului de Asociere UE-RM/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

În perioada 15-19 aprilie anul 2024 s-a desfășurat cea de-a 58-a Sesiune a Comitetului tehnic de evaluare în vamă, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (în continuare – OMV). În cadrul Sesiunii, a fost raportat și supus aprobării de către Consiliul de cooperare vamală al OMV,

Organizația Mondială a Vămilor a aprobat un nou instrument destinat determinării valorii în vamă – Nota explicativă 7.1 referitoare la ,,Semnificația expresiei „preț efectiv plătit sau de plătit” pentru mărfurile evaluate conform metodei valorii de tranzacție”.

În scopul reglementării utilizării zilelor de concediu anuale acumulate/nefolosite până la data de 01.04.2024, prin Legea nr. 47/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ aferent managementului resurselor umane), au fost introduse norme tranzitorii.

În cazul refuzului arendașului de a se conforma cadrului normativ în vigoare și de a încheia un acord adițional la contractul de arendă funciară, privind ajustarea plății anuale de arendă a terenului, arendatorul urmează să demareze procedura de reziliere a contractului.

Conform art. 49 din Codul fiscal, agenții economici rezidenți ai zonelor economice libere (ZEL) pot beneficia de o măsură de sprijin ce constă în scutiri/reduceri de plată a impozitului pe venit, acordată în cadrul Schemei de ajutor de stat regional pentru întreprinderile din ZEL.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul modificărilor la Codul fiscal, în temeiul prevederilor căruia poate fi exclusă obligația de a întocmi și a prezenta dosarul privind prețurile de transfer în cazul în care contribuabilul a înregistrat și/sau a derulat tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală egală sau mai mare de 50 mil. lei.

La 10 decembrie 2022, Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic va fi substituită de Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere, ambele acte stipulând că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care sunt utilizate ca metodă de autentificare. În continuare vom prezenta unele aspecte ce țin de valoarea juridică a semnăturilor electronice, în funcție de tipul acestora, și modul de recunoaștere în cazul în care respectivele semnături urmează a fi utilizate pentru autentificarea actelor contabile.

Potrivit art.311 din Legea nr.135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată (în vigoare până la 15.08.2024), societatea poate, prin decizie unanimă a asociaţilor, să formeze un capital de stimulare a beneficiarilor (personalului angajat) pentru a-i stimula şi cointeresa în activităţi

În cazul în care salariatul, din motive întemeiate, confirmate documentar, nu își poate folosi concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic corespunzător, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul va fi obligat să-i acorde

În Parlament în calitate de inițiativă legislativă este înregistrat un proiect care prevede instituirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar destinate fermierilor, în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică și atmosferică din anul 2024.

Concediile de odihnă anuale pentru anul următor pot fi programate de către angajator de comun acord cu reprezentanții salariaților până la sfârșitul fiecărui an calendaristic. În următorul articol găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la programarea concediilor de odihnă anuale plătite pentru anul 2026.