Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

Parlamentul a votat proiectul hotărârii privind aprobarea Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova pentru anii 2019-2024 si a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. Scopul Strategiei este corelarea și integrarea domeniilor prioritare cu responsabilități și competențe de asigurare a securității informaționale la nivel național, destinate protejării suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării.

La cererea cititorilor – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc! Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI. Ce-i face sa fie obsedati de control? — Nestiinta sau incompetenta — Obsesia ca vor fi furati — Lipsa de incredere — Pasiunea pentru micro-management — Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii. Le vom lua pe rand, desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

La 17 august 2018 a fost publicat decretul de promulgare a Codului administrativ al RM (CA). Cu toate că a fost publicat în august anul trecut, CA a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Din această dată au fost abrogate Legea contenciosului administrativ și Legea cu privire la petiționare. Codul administrativ reglementează, începând cu 1 aprilie curent, procedura de examinare a litigiilor împotriva actelor/acțiunilor administrative ale autorităților publice. Este de menționat că prevederile CA se aplică și asupra litigiilor care vor fi inițiate de contribuabili contra Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

La 25 mai 2018, o persoană fizică a contestat în instanța de judecată, în calitate de debitor al procedurii de executare, mai multe acte ale executorului judecătoresc, prin care au fost aplicate măsuri de asigurare a executării, inclusiv sechestre pe bunurile debitorului. Acesta a susținut, că actele contestate au fost emise în noiembrie 2016, însă i-au fost aduse la cunoștință în luna mai 2018. Respectiv, debitorul a solicitat repunerea în termen pentru contestarea actelor executorului judecătoresc.

Prin Legea nr. 159 privind modificarea unor acte legislative din 12 octombrie 2018 a fost introdusă o nouă procedură de examinare a cauzelor contravenţionale în instanţele de judecată — procedura scrisă, care se aplică tuturor cauzelor contravenţionale a căror sancţiune prevede mărimea amenzii ce nu va depăși 300 de unităţi convenţionale (15 mii lei). Totodată, menționăm că procedura scrisă de examinare a cauzei contravenţionale în instanţa de judecată nu se aplică cauzelor contravenţionale, a căror sancţiune prevede privarea de anumite drepturi.

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale (CC), instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

Pe data de 4 iunie 2015, la ora 23:30, resursele informatice ale Băncii Naționale a Moldovei au fost supuse unui atac cibernetic de tip DDoS (Distributed Denial of Service), care a blocat accesul la datele BNM disponibile în rețeaua internet.

Republica Moldova va avea, în premieră, un Cod administrativ. În ședința din 5 iulie curent Parlamentul a votat în lectură finală proiectul codului respectiv. Documentul are 270 de articole și sistematizează toate prevederile de procedură administrativă şi ale contenciosului administrativ într-un singur act legislativ, în vederea asigurării clarităţii, coerenţei şi accesibilităţii.

După cum am menționat anterior, căile de atac sunt indispensabile în orice sistem procesual pentru revendicarea eventualelor greșeli referitor la aprecierea fondului cauzei sau a încălcărilor unor norme de ordin strict procedural. Așadar, căile de atac reprezintă niște norme procedurale prin care se cere și se poate obține anularea sau modificarea (totală sau parțială) a unei hotărâri judecătorești.

Parcursul executării silite, instanţa de judecată are obligaţii legate de asigurarea cursului executării silite. Printre acestea sunt: eliberarea titlului executoriu (art. 12, 13 Cod de executare);prezentarea documentul executoriu spre executare (art. 15 alin. (2, 3) Cod de executare (CE));eliberarea duplicatului titlului executoriu (art. 19 CE);soluţionarea cererii creditorului privind repunerea în termenul de prescripţie (art. 18 CE);

Hotărârea Guvernului nr. 613 din 1 august 2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, a tutunului destinat rulării în țigarete și a produselor conexe (în continuare – Regulament), stabilește cerințele privind conținutul și prezentarea avertismentelor de sănătate, a altor informații ce trebuie să apară pe pachetul unitar și pe ambalajul exterior al produselor din tutun, al tutunului destinat rulării în țigarete și al produselor conexe.

Prin Legea nr.159 din 12 octombrie 2018, publicată în MO al RM nr.416-422 din 9 noiembrie 2018, în Codul contravențional (CC) au fost introduse noi proceduri care vor fi aplicate în procesul contravențional, și anume: — procedurile simplificate de constatare și examinare a contravenției: a) examinarea faptei contravenționale în baza constatărilor personale ale agentului constatator b) acordul de colaborare. — procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată.

Curtea Constituţională prin Hotărârea nr.2 din 30.01.2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi a declarat neconstituţionale textele “activităţii fără de licenţă” şi “amendă în mărimea venitului brut”. Potrivit art. 10 pct. 4 din Legea nr.845, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.

Guvernul a aprobat, 28 octombrie 2015, Programul național de securitate cibernetică pentru anii 2016 – 2020, elaborat de către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

Curtea Supremă de Justiţie vine cu concretizarea condiţiilor de anulare,prin procedura revizuirii, a amenzilor aplicate de fisc în cazul în care norma a fost declarată neconstituţională. Amintim, că la 30 ianuarie 2018 Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 2 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, a declarat neconstituționale textele ,,activității fără licență” şi ,,amendă în mărimea venitului brut” din articolul indicat.

Orice informaţie primită de Serviciul Fiscal de Stat este tratată ca secret fiscal şi, prin derogare de la art.131 alin. (5) din Codul fiscal, este prezentată doar organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti în scopul examinării cazurilor de evaziune fiscală. Autorităţile menţionate vor utiliza informaţia numai în acest scop.