Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări pentru cetățenii, care au atins vârsta de pensionare, conform legislației Republicii Moldova, dar care, în momentul de față, aflându-se peste hotare, în țările cu care Republica Moldova are semnate acorduri bilaterale în domeniul securității sociale, nu pot reveni din cauza suspendării transportului de pasageri în perioada pandemiei de COVID-19.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Pe parcursul anului 2021 la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au fost înregistrați peste 37 mii de șomeri noi, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   După mediul de reședință, 66,4% din numărul total de șomeri (24582) provin din mediul rural și 33,6% (12419) din mediul urban. Totodată, ponderea bărbaților înregistrați este de 50,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor – 49,2%. Din totalul șomerilor înregistrați 34,2% s-au aflat pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar cei mai mulți șomeri înregistrați aveau între 16-35 ani.  

Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor obține susținere financiară încă 27 proiecte investiționale. Valoarea totală a acestora este de 6,66 mil. lei, sumă care va contribui la atragerea în economie a circa 16,13 mil. lei investiții. Cererile beneficiarilor au fost recepționate și evaluate în regim on-line în perioada stării de urgență. Din numărul total al proiectelor acceptate spre finanțare, în mun. Chișinău activează 7 întreprinderi, câte 3 – în UTA Găgăuzia și Florești, 2 întreprinderi – în raionul Telenești și câte o întreprindere – în raioanele Fălești, Edineț, Basarabeasca, Rezina, Ocnița, Hâncești, Râșcani, Orhei, Ialoveni, Cantemir, Anenii Noi și Căușeni.

În perioada 19-21 noiembrie 2019 la Madrid, Regatul Spaniei, a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei, scopul acestuia fiind asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante. Acordul garantează cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Regatului Spaniei dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, pensie de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale din partea statului pe teritoriul căruia au lucrat legal.

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Angajatorul este obligat să acorde gratuit lucrătorilor echipamente individuale de protecție. Totodată, înainte de a-l alege, angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul pe care intenționează să îl folosească corespunde tuturor cerințelor stabilite. În același timp, în cadrul unității se pun la dispoziție informațiile indispensabile privind fiecare tip de echipament individual de protecție.   În Monitorul Oficial din 15 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 906 din 16 decembrie 2020 privind aprobarea Cerințelor minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Angajarea şi transferul unor categorii de lucrători la alt lucru se vor face conform avizelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сoncedierea salariatului pentru refuzul de a trece examenul medical obligatoriu. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi efectuarea examenului medical sunt suportate de angajator.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege pentru completarea și modificarea Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr.93/1998), inclus pe ordinea de zi a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, ce prevede că desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei se va permite cu condiţia respectării unor limite.   Astfel, pentru desfășurarea activităților indicate în secțiunea 1 din anexă la Legea nr.93/1998 (Comerţul cu amănuntul prin unități de comerț ambulant - a mărfurilor industrial și produse alimentare şi mărfuri ușor alterabile (perisabile) autohtone),

 Potrivit art. 3 alin. (4) și (8) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93/1998, în relațiile de drept civil, titularul patentei acționează în numele său și nu este în drept să angajeze lucrători pentru desfășurarea activității de întreprinzător specificate în patentă.  

Astăzi, 15 noiembrie, la Chişinău se încheie cea de a doua rundă de negociere a proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Elenă, la care participă delegaţia oficială a ţării noastre, în componența căreia sunt incluși reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă. Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Elenă, bazat pe principii europene de proporţionalitate, oferă un şir de garanţii de securitate socială pentru lucrătorii migranţi

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Cetățenii străini, la solicitarea permisului de ședere sau a buletinului de identitate, nu vor mai prezenta documentul ce atestă grupa sangvină, decizia cu privire la acordarea dreptului de muncă, permisul de muncă și extrasul din Registrul de stat al unităților de drept. Guvernul a aprobat o hotărâre prin care se propune excluderea actelor menționate mai sus din lista documentelor necesare de a fi depuse de cetățenii străini pentru eliberarea actelor de identitate, stipulată în pct.63 din Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor RM. Totodată, hotărârea mai prevede excluderea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale din lista autorităților responsabile de examinarea, avizarea, coordonarea și verificarea dosarelor depuse de străini în scopul acordării dreptului la muncă

Ocupațiile în Republica Moldova vor fi clasificate în zece grupe majore : 1. Legislatori, membri ai executivului, demnitari şi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din unităţile economice sociale și politice; 2. Specialişti cu ocupații intelectuale și științifice; 3.Tehnicieni, maiștri şi alţi specialişti asimilați; 4. Funcţionari administrativi; 5.Lucrători în domeniul serviciilor şi comerţului; 6. Agricultori și lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură, acvacultură, piscicultură şi pescuit; 7. Meșteșugari și lucrători în meserii de tip artizanal; 8. Operatori și asamblori de maşini și instalaţii; 9. Muncitori necalificați și 10. Forțele armate.

Astăzi, 18 februarie 2021, au fost premiați cei mai buni angajatori din țară, care pe parcursul anului 2020 s-au remarcat prin colaborarea activă cu subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOM) și prin implementarea practicilor pozitive în vederea angajării în câmpul muncii a șomerilor. Evenimentul a avut loc în contextul marcarii a 30 de ani ai serviciului public de ocupare.