Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 septembrie, au fost publicate decretele de promulgare ale legilor privind modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a Legii fondurilor obligatorii de asistență medicală. Astfel, noii indicatori bugetari intră în vigoare.   Veniturile bugetului de stat se vor diminua cu 649,5 mil. lei sau cu 1,7% față de indicatorul aprobat și vor constitui 37,2 mld. lei, cheltuielile se vor reduce cu 1 856,7 mil. lei sau cu 3,4% și vor constitui 53,2 mld. lei. Modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, ținând cont de prognozele actualizate ale principalilor indicatori macroeconomici

În perioada 19-27 octombrie 2020, echipa de experţi a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va purta discuții la distanță cu autoritățile Republicii Moldova, din sediul FMI la Washington. Scopul misiunii este de a realiza exercițiul regulat de colectare a informației privind evoluțiile economice recente, a se informa referitor la implementarea angajamentelor asumate în contextul programului agreat cu autoritățile la nivel de experți, care urmează a fi susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), precum și pentru a discuta politicile promovate de autorități în vederea menținerii stabilității macroeconomice și bugetare, inclusiv în contextul bugetului pentru anul 2021.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 vor fi ajustate și vor constitui la venituri 8151392,2 mii de lei și la cheltuieli — 8383392,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 232000,0 mii de lei. Un proiect de lege pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și propus spre consultare publică.

Colectarea eficientă şi deplină a obligațiilor fiscale reprezintă o piatră de temelie a unui sistem de impozitare echitabil. Nivelul de conformare voluntară a contribuabililor, măsurat prin nivelul de declarare a impozitelor şi taxelor la buget constituie un indicator de bază al performanței sistemului de administrare fiscală.

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat în cadrul ședinței de ieri, 3 septembrie, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020.   Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, factorii de bază care au determinat modificările operate sunt: ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19, dar și a calamităților naturale; necesitatea identificării resurselor suplimentare pentru programe de cheltuieli care sunt prioritare la moment, dar și revizuirea programelor de cheltuieli, reieșind din mersul executării curente și capacitățile de valorificare a alocațiilor aprobate până la finele anului.

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim,  să mențină la același nivel valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare de 3,25 la sută anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight - 6,25 la sută și, respectiv, 0,25 la sută anual.   Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, de asemenea, se menține aceeași - 34,0 la sută din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă - 21,0 la sută din baza de calcul.  

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a finalizat, la 11 martie 2020, ultima evaluare a rezultatelor economice înregistrate de Republica Moldova în contextul realizării programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Finalizarea respectivei evaluări permite debursarea ultimei tranșe de $20 mil., dintre care 223 mil.lei constituie suport bugetar, iar restul sumei va fi transferat Băncii Naționale a Moldovei.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” vă invită să participați la cea de-a XXI-a ediție a conferinței MEGA „Concluziile anului economic 2019 și prognoze pentru 2020/2021”. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2020, în sala de conferință a Hotelului „Regency” începând cu ora 10:00. În cadrul conferinței, Expert-Grup va lansa revista economică MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis, în română Analiza Creșterii Economice a Republicii Moldova), care explică tendințele macroeconomice și sectoriale conturate pe parcursul anului 2019 și va oferi prognoza principalilor indicatori economici pentru 2020-2021.

În cadrul ședinței din 27 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat Hotărârea Guvernului „Privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2020”. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 31 decembrie 2019. Astfel, cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul curent va constitui 7953 lei, fiind în creștere cu 978 lei comparativ cu cel stabilit pentru anul precedent.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie este prognozat pentru anul 2020 în mărime de 7953 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii „Privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2020”. Stabilirea salariului mediu lunar pe economie este necesară pentru determinarea plafonului bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale, calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către angajator pentru asigurarea socială

Echipa de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Ben Kelmanson, vine în vizită la Chișinău. Experții se vor afla în Republica Moldova în perioada 15 – 27 martie 2018 şi vor purta discuții cu autoritățile moldoveneşti în contextul celei de a III evaluării a Programului susținut de FMI prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Misiunea va actualiza prognoza macroeconomică, va analiza evoluțiile economiei naţionale și progresele în implementarea Programului pe trei ani, susținut de FMI, care a fost aprobat la 7 noiembrie 2016.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să fie instituția de reper a țării la capitolul profesionalism și să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mult mai stabil și de încredere. Mesajul a fost spus de echipa băncii centrale la întrevederea cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a efectuat astăzi o vizită la BNM Șeful statului, în calitate de garant al Constituției, a dat asigurări echipei BNM că instituția va rămâne independentă, ceea ce reprezintă o garanție a stabilității sectorului financiar-bancar – un factor indispensabil pentru o dezvoltare economică durabilă.

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 7,5 la sută anual. Conform hotărârii, fără modificări vor rămâne și valorile altor instrumente de politică monetară. Astfel, ratele de dobândă la creditele overnight vor fi în continuare de 10,5 la sută anual, iar la depozitele overnight de 4,5 la sută anual.