Serviciile contabile, dar și cele de implementare și menținere a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), oferite de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), sunt tot mai solicitate de către autoritățile și instituțiile publice din țară. Datele statistice arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2019, specialiștii CTIF au realizat 16 contracte de prestare a serviciilor contabile încheiate cu autorități și instituții publice, majoritatea dintre care sunt primării. În prezent, în derulare se află contractele încheiate cu primăriile mun. Chișinău și orașelor Nisporeni și Vatra.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

În perioada ianuarie – septembrie 2019, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a crescut, față de finele anului 2018, cu 15,7 % și a atins cifra de 997 de entități. Potrivit datelor Direcției suport sisteme informaționale în domeniul finanțelor publice din cadrul CTIF, dintre cei 635 de beneficiari ai sistemului SIIECAP deserviți de către specialiștii instituției, 76 activează în mun. Chișinău și 559 – în alte localități.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Legalizarea pieței miezului de nucă, declararea valorii mărfurilor în vamă, reglementarea muncii prin agent de muncă temporară, înregistrarea gospodăriilor țărănești și alte subiecte importante au fost analizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru pe parcursul trimestrului IV al anului 2019, potrivit Buletinului informativ trimestrial al Consiliului. Astfel, la solicitarea Consiliului Economic, care exercită și atribuțiile Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului, experții Corporației Financiare Internaționale

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

În MO al RM de astăzi, 27 martie 2020, a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.187 din 25 martie 2020 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul mandatelor de executare” (RME). Amintim că, la 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ al RM, în sarcina Serviciului Fiscal de Stat a fost stabilită executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public. Procedura de executare a acestor creanțe se inițiază la prezentarea SFS a unui mandat de executare de către autoritatea publică îndreptățită să revendice dreptul supus executării și în baza acestui mandat autoritatea fiscală inițiază executarea silită a creanțelor în conformitate cu regulile stabilite de Codul fiscal.

Sindicatele „Instituției X” au fost constituite în scopul apărării drepturilor și promovarea intereselor membrilor acesteia. Beneficiază oare asociația de scutirea privind impozitul pe venit? Care Dare de seamă urmează a fi prezentată — ONG17 sau VEN12? În sensul aplicării impozitului pe venit, organizație necomercială este organizația care întrunește condițiile stabilite la art. 52 alin.(1) și (2) din CF.

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei. Totodată, pe lîngă desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei, instituțiile de învățămînt, atît publice cît și private, pot obține venituri și din desfășurarea altor activități, diferite de procesul de învățămînt, aferent cărora vor trebui sa își determine obligațiile fiscale.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea anexei nr.8 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin acest proiect se propune includerea în Grupul ocupațional „Cultură, tineret și sport (F)” a artiștilor de balet de la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, care ar putea avea clasa de salarizare similar funcției „artist, maestru al scenei” – 58. Proiectul este elaborat cu scopul susținerii și încurajării activității artiștilor din Teatrul de Operă și Balet.

Excluderea monopolului în cazul prestării serviciului de dializă în ambulatoriu din contul fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a dezavantajului serviciului public față de cel al partenerului privat sunt scopurile urmărite de autorii care au propus proiectul hotărârii de Guvern ce vizează modificarea Hotărârii nr. 574/2013 cu privire la parteneriatul public–privat pentru serviciile de dializă. Acesta a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 19 septembrie curent. Astfel, Guvernul va putea iniția și alte proiecte de parteneriat public-privat în domeniul dat, inclusiv în perioada de valabilitate a contractului de parteneriat public-privat deja încheiat, iar termenul pentru realizarea proiectului va reveni la 12 ani.

Ministerele și alte instituții ale administrației publice centrale vor crea grupuri de lucru specializate, în cadrul cărora urmează să fie discutate cele 130 de probleme invocate de reprezentanții comunității de afaceri în cadrul ultimelor trei întrevederi ale Șefului Executivului cu businessul – evenimentul ”Dialog Pro-Business” din 17 decembrie 2019, ședința plenară a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 4 decembrie 2019 și ședința de lucru a Prim-ministrului cu membrii Asociației Businessului European și ai Camerei Americane de Comerț din Moldova din 18 decembrie 2019.

Prin derogare de la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se va permite conducătorilor instituțiilor de învățământ şi cadrelor didactice cu funcții de conducere din instituțiile indicate să desfășoare activitate didactică în limita de 0,5 din norma didactică. În Monitorul Oficial din 11 octombrie curent a fost publicată Lega nr. 132 din 19 septembrie 2019 pentru modificarea anexei nr. 7 la Legea nr. 270/2018.

Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de Punct Național de Contact pentru Control, în comun cu Consiliul de supraveghere publică a auditului, în baza unui Acord semnat între părți, va realiza mai multe acțiuni ce țin de implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea Regulamentului cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională finanţate de Uniunea Europeană.

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Agenția Resurse Informaționale Juridice, care are misiunea dezvoltării sistemului integrat de informare juridică, dezvoltarea, administrarea și asigurarea interoperabilitatea sistemelor informaționale ale sectorului justiției, dar şi executarea Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, este succesor de drepturi și obligații al Centrului de Informații Juridice. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenției Resurse Informaționale Juridice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. nr. 644 din 10 iulie 2018 a fost publicat în MO din 13 iulie.

Conform prevederilor art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; b) fundaţia – conform Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii; c) organizaţia filantropică – conform Legii nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare;

În trimestrul III al anului 2019, Produsul intern brut (PIB) a constituit 64323 mil. lei și a înregistrat, în termeni reali, o creștere cu 4,3% față de trimestrul III al anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB în perioada de referință au contribuit următoarele activități economice: • comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 23,9% • agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o pondere de 15,0%

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. Conform modificărilor la SNC ”Diferențe de curs valutar și de sumă”, prin expunerea pct.3 în redacția nouă s-a stabilit domeniul de aplicare a Standardului. Astfel, acesta se aplică la contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi de sumă, cu excepţia diferenţelor aferente conversiei indicatorilor situaţiilor financiare ale entităţilor din străinătate incluşi în situaţiile financiare consolidate ale entităţii-mamă.