Amnistia de capital propusă ar putea duce la legalizarea actelor precedente de corupţie şi perpetuarea în funcţie a funcţionarilor corupţi, fapt ce vine în contradicţie cu obiectivele luptei împotriva corupţiei, prin faptul că instituţiile de resort nu vor putea verifica provenienţa activelor declarate.

Peste 100 de oficiali, analiști financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, parteneri de dezvoltare, experți independenți s-au reunit marți, 24 septembrie 2019, la Chișinău pentru a aborda perspectivele de dezvoltare a pieței financiare în Republica Moldova. Organizatorii conferinței „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, Banca Națională a Moldovei (BNM) și CFA Society Romania, și-au propus să facă un schimb de experiență între investitorii profesionali din Republica Moldova și cei de peste hotare, cu scopul de a sprijini dezvoltarea pieței financiare și de a implementa excelența profesională în sectorul financiar din Republica Moldova.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) a efectuat primele decontări cu valori mobiliare pentru operațiunile încheiate la bursa de valori. DCU a inițiat operațiuni cu instrumente financiare corporative de la începutul acestei luni, odată cu primirea registrelor deținătorilor de valori mobiliare ale băncilor și societăților de asigurare. În aceeași perioadă, DCU a preluat în totalitate funcțiile de decontare a tranzacțiilor bursiere. Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare dispune de un sistem informațional modern, care oferă noi facilități participanților pieței. Acesta este conectat la Sistemul de plăți al BNM, garantând decontarea automată a plăților conform mecanismului „livrare contra plată”.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Parlamentul a votat în lectură finală proiectul legii politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2018. Proiectul este elaborat în concordanță cu Programul de activitate al Guvernului, Strategia Națională Moldova 2020 și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. La ce ne așteptăm în anul viitor?

Conform prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, achitarea salariului în expresie naturală,

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizarea și controlul zonelor de agrement pe întreg teritoriul țării. Acestea au demarat la începutul sezonului estival și vor continua până la finele acestuia. Scopul acțiunilor este conformarea, dar și asigurarea unei administrări fiscale eficiente a contribuabililor care prestează servicii în zonele de agrement, prevenirea și combaterea cazurilor de încălcare a prevederilor legislației în vigoare. Ca urmare a unei evaluări a nivelului de conformare a agenţilor economici din mai multe ramuri ale economiei naţionale, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit riscuri majore de admitere a încălcărilor fiscale de către contribuabilii care prestează servicii de agrement. În acest context, inspectorii fiscali au analizat indicatorii declarați de 73 de agenți economici din domeniul respectiv.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

În zilele de 6 – 7 martie, Serviciul Fiscal de Stat va monitoriza activitatea comercianților de flori de pe întreg teritoriu al țării. Aceste acțiuni se vor desfășura în contextul creșterii cererii de flori în ajunul sărbătorilor, fapt ce duce la sporirea riscului de încălcări fiscale prin neutilizarea mașinii de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar în scopul diminuării veniturilor și, respectiv, a impozitelor și taxelor aferente bugetului public național. Per total, în țară vor activa circa 40 posturi fiscale, care vor supraveghea activitatea contribuabililor din acest domeniu de activitate.

Proiectul de lege ce prevede transpunerea Standardelor Basel III aferente cerinţei de capital şi reglementarea la nivelul actului legislativ a tratamentului prudenţial a diferitor riscuri, cum ar fi de credit, de piaţă, operaţional etc. a fost votat în prima lectură.

Factura fiscală electronică constituie o modalitate alternativă la versiunea de hârtie a facturilor fiscale, având aceeași valoare juridică și fiind la fel de sigură ca și cea pe hârtie. Avantajul principal al facturii fiscale electronice constă în faptul că aceasta este gratuită. Orice agent economic, din moment ce a obținut acces la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15.02.2019, dispune de posibilitatea accesării sistemului „e-Factura” și poate folosi în exclusivitate factura fiscală electronică.

Serviciul Fiscal de Stat atenționează transportatorii de pasageri din raza municipiului Chișinău: fiscul dă start acțiunilor de monitorizare pe acest segment. Agenții economici — prestatori de servicii în domeniul transportului rutier de pasageri pe rutele municipale din capitală vor fi monitorizați de angajații SFS în perioada lunii martie 2019. Acțiunile de monitorizare se vor desfășura în contextul multiplelor cazuri de încălcare a prevederilor legislației în vigoare, fapt ce duce la sporirea riscului de neconformare fiscală prin nereflectarea tuturor veniturilor și, respectiv, diminuarea impozitelor și taxelor aferente bugetului public național.

În cazul în care în ședințele Colegiului Serviciului Fiscal de Stat vor fi examinate aspecte ce conțin secret fiscal, persoanele terțe nu vor fi acceptate în aceste ședințe. SFS a publicat în MO astăzi, 12 aprilie 2019, Ordinul nr.166 din 8 aprilie curent cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.707 din 28 decembrie 2018 Cu privire la aprobarea componenței nominale, Secretarului și Regulamentului de activitate a Colegiului Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, în redacție nouă este expus p.1 din Regulamentul de activitate. Conform acestuia, Colegiul este un organ colegial pentru examinarea aspectelor strategice ce țin de administrarea fiscală și activitatea SFS.

În zilele de 13-15 februarie 2019, Serviciul Fiscal de Stat va monitoriza activitatea comercianților de flori de pe teritoriul mun. Chișinău. Aceste acțiuni se vor desfășura în contextul creșterii cererii în ajunul sărbătorilor, fapt ce duce la sporirea riscului de încălcări fiscale prin neutilizarea mașinii de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar în scopul diminuării veniturilor și, respectiv, a impozitelor și taxelor aferente bugetului public național.