Conform art. 344 din Codul de procedură civilă (CPC), ordonanța judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în pretențiile specificate la art. 345. Ordonanța judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Conform art. 345 lit. j) din CPC, se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția rezultă din restantele de impozit sau din asigurarea socială de stat.

Beneficiarii forestieri persoane juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare achită taxa pentru lemnul eliberat pe picior în bugetul unităților administrativ-teritoriale trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune (art. 333 alin. (1) din Codul fiscal).

Conform art. 92 alin. (9) Cod fiscal, notarii publici prezintă Serviciului Fiscal de Stat, în modul stabilit de autoritatea fiscală, informaţia privind determinarea obligaţiilor fiscale ce ţin de înstrăinarea activelor de către persoane fizice. Articolul menţionat nu stabileşte nici un plafon de la care notarii urmează să raporteze la SFS informaţia despre activele înstrăinate. Prin urmare, pentru executarea prevederilor art. 92 alin. (9) CF, notarii urmează să prezinte date despre oricare tranzacţie de înstrăinare a activelor de către persoanele fizice, indiferent de valoarea acestor tranzacţii.

Concomitent cu modificarea prevederilor legale aferente procesului de stabilire a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă, începând cu 1 iulie 2019, contabilii au fost informați despre unele aspecte ce necesită a fi respectate la completarea tabelului nr. 3 al Dării de seamă IPC 18, în special a perioadelor de muncă a angajaţilor precum și reflectarea unor diverse situaţii de remunerare de către angajator.

Din 1 august, precum s-a comunicat în anunțul publicat de către Serviciul Fiscal de Stat pe pagina oficială www.sfs.md la data de 26.07.2019, a fost exclusă opțiunea de înregistrare de pe portalul serviciilor fiscale electronice — www.servicii.sfs.md și de pe portalul Ghișeului unic de raportare electronică – www.raportare.gov.md.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Poate întreprinderea elibera factura fiscală cu data de 28.02.2019 pentru mărfurile livrate la data de 15.02.2019? Problema este că, la data de 15.02.2019, entitatea nu avea serii si numerele de diapazon a facturilor fiscale. În baza căror acte legislative este posibil acest fapt?

La 27 iunie 2013 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în calitate de autoritate contractantă, și SRL „D”, în calitate de beneficiar, au încheiat contractul-tip de acordare a sprijinului financiar pentru stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol. Obiectul contractului menționat a constituit acordarea de către AIPA a sprijinului financiar nerambursabil în sumă de 602250 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor suportate de SRL „D” pentru procurarea echipamentului – obiect al subvenționării. Potrivit contractului, beneficiarul SRL „D” acceptă sprijinul financiar și se obligă să nu înstrăineze obiectul invenției pe un termen de 3 ani din momentul semnării contractului.

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Are dreptul în acest caz posesorul autovehiculului la folosirea sumei plătite în plus pentru stingerea obligației fiscale pentru anul următor sau la restituirea acestei sume?

Ținînd cont de prevederile art. 163 alin. (6) din Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Cadastrul funciar este un sistem informaţional automatizat, care conține informații cu privire la caracteristicele cantitative și calitative ale terenurilor. Prevederea este inclusă în proiectul noului Cod funciar, aprobat în ședința Guvernului. Utilizarea sistemului informațional automatizat pentru păstrarea datelor despre terenuri va permite actualizarea informația în cadrul sistemului în termen de 30 de zile de la luarea deciziei privind schimbarea destinației terenului, a modului de folosință a acestuia. Actualmente, informațiile sunt colectate de APL pe suport de hârtie, cu prezentarea, anual, către Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Va fi instituit încă un post vamal pentru regiunea Centru, la Platonovo (PFVI, rutier), Goianul Nou. În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal cu privire la modificarea anexei nr. 8 la Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24 decembrie 2009 „Cu privire la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Potrivit ultimelor modificări operate la Codul contravențional al RM (CC), prin Legea privind modificarea unor acte legislative, nr. 159 din 12.10.2018, în vigoare din 09.12.2018, a fost modificat inclusiv art. 446 ce prevede cazurile în care nu se încheie proces-verbal cu privire la contravenție. Astfel, până la modificările operate prin Legea 159/2018, în cazul constatării unui act contravenţional, potrivit art. 446 alin. (1), agentul constatator nu încheia proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:

Pe parcursul anului 2019 Biroul Național de Statistică va efectua 113 lucrări și cercetări statistice, care se referă la elaborarea indicatorilor macroeconomici, statistica construcțiilor și investițiilor, transporturilor, tehnologiei informației, comerțului exterior de bunuri și servicii, cea a turismului etc. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1226 din 12 decembrie 2018 cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pe anul 2019, care este elaborat în scopul asigurării ministerelor, a autorităţilor administrative centrale și locale, mass-mediei, precum şi a altor utilizatori cu informaţie statistică relevantă, oportună, comprehensibilă şi comparabilă la nivel internaţional în domeniul economic, social şi demografic.

Societatea cu răspundere limitată „Y” a contractat un credit, pe care nu l-a restituit. În conformitate cu hotărârea judecății, „Y” SRL este obligată să transmită băncii un mijloc fix gajat. Cum urmează a fi transmis mijlocul fix gajat? Potrivit Legii cu privire la gaj nr. 44-XV din 30 iulie 2001, gajul este o garanție reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate față de alți creditori, inclusiv față de stat, la satisfacerea creanței garantate. Bunul gajat se transmite în posesiunea creditorului gajist benevol ori silit. În cazul în care transmiterea se execută silit, nu este obligatoriu ca cererea creditorului gajist privind transmiterea silită să fie adusă la cunoștința celui care trebuie să transmită bunul gajat. Este obligatorie însă aducerea la cunoștința acestuia a hotărârii judecătorești privind transmiterea silită.