Întru excluderea interpretărilor ambigue a prevederilor imperative ale art. 197 din Codul fiscal, alineatul 7 de la pagina 73 din Nr. 04(8) iulie 2012 a „Monitorului fiscal FISC.md” se consideră nul.

La SRL „BBB” a fost efectuat un control fiscal în urma căruia s-a întocmit un act de control fiscal. Contribuabilul a depus cerere prealabilă la IFS pe mun. Chișinău pe marginea actului de control fiscal. Ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de control fiscal. Care este rezultatul examinării unei asemenea cereri și care sunt sfaturile pentru contribuabili în situația expusă în speță? La 18 ianuarie 2011, SRL „BBB” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BBB” a indicat că, la 14 noiembrie 2008, pîrîtul a întocmit actul nr. 5-632532, prin care a majorat cu 725 446 lei suma accizului constatat diminuat, în baza actului de control nr. 5-629961, 5-629912 din 10 septembrie 2008 și deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei nr. 677 din 01 octombrie 2008, emisă de oficiul fiscal Centru, precum și a majorat cu 26 508 lei suma majorării de întîrziere aferentă accizului diminuat.

În cursul primei saptămîni din luna aprilie inspectorii fiscali din cadrul municipiului Chişinău şi raioanele: Glodeni, Edineţ, Criuleni, Cimişlia, Orhei, Rezina, Rîşcani au verificat activitatea comercială a 206 agenţi economici, care practică comerţul cu ridicata a zahărului, băuturilor alcoolice tari pasibile marcării cu timbru de acciz, mărfurilor industriale, precum şi a celor ce prestează servicii de transportare a pasagerilor şi bagajelor. În timpul verificărilor fiscale operative au fost constate abateri de la legislaţia fiscală pentru care urmează a fi aplicate sancţiuni fiscale în cuantum de 1819,0 mii lei şi sancţiuni contravenţionale în sumă de 77,5 mii lei.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Dle Vicol, aţi comunicat la primul briefing susţinut, că printre cele trei priorităţi ale Dvs în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este îmbunătăţirea activităţii Serviciului Fiscal. Ce acţiuni planificaţi în acest sens, respectiv, pe intern și care va fi impactul lor asupra contribuabililor? Accentul în mod prioritar va fi pus pe factorul uman. Sunt multe teorii internaţionale care fac referire la importanţa care-i revine intr-un proces factorului uman. Ideea este că fiecare persoană într-o funcţie, indiferent care ar fi aceasta, are o perioada de manifestare care de obicei durează de la 3 la 5 ani, respectiv aceasta este formată din perioada de studiu, atunci când persoana e curioasă și vrea să cunoască lucruri noi, apoi urmează perioada de implementare a cunoștinţelor cu obţinerea rezultatelor așteptate, respectiv urmează ultima perioadă care poate fi calificată ca fiind cea mai vulnerabilă reiesind din faptul că persoana are senzaţia obținerii rezultatelor mari fără a depune careva eforturi speciale deoarece în conștiinţa acesteia este autoevaluarea greșită că ar cunoaște totul.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, referitor la aplicarea prevederilor art. 255 din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilii, înregistraţi de către entităţile abilitate cu dreptul de înregistrare de stat, nu comunică organului fiscal în termenul stabilit de art. 161 alin. (8) din Codul fiscal despre modificările privind sediul subdiviziunilor sale, aduce la cunoştinţă următoarele. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (CF), contribuabilul este obligat să se pună la evidenţă la organul fiscal în raza căruia îşi are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) şi să-şi primească certificatul de atribuire a codului fiscal, să prezinte informaţiile iniţiale şi să comunice modificările ulterioare cu privire la sediul său, sediul subdiviziunilor, denumirea şi sediul instituţiilor financiare în care sunt deschise conturi, precum şi cu privire la sistarea temporară a activităţii subdiviziunilor.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul asigurării exercitării prevederilor legale referitor la modalitatea aplicării alin. (1) din art. 253 din Codul fiscal, în cazul neprezentării de către vînzător a documentelor care confirmă provenienţa mărfurilor, şi în urma multiplelor adresări, comunică următoarele. Este de menţionat, că potrivit pct. 9 din Regulamentul cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1068 din 20 octombrie 2000, se interzice livrarea în reţeaua de comerţ a mărfurilor fără documente de însoţire ce confirmă originea, cantitatea şi calitatea ei, precum şi în lipsa certificatelor de conformitate, eliberate de Sistemul Naţional de Certificare pentru produsele supuse certificării obligatorii.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 10 534 774,1 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 10 614 774,1 mii lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 80 000,0 mii lei.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi asigurată de către organul fiscal competent prin suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de la conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social).

Pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, organul fiscal, conform prevederilor art. 131 al Codului fiscal, figurează în calitate de organ ce exercită atribuţii de administrare fiscală faţă de agentul economic restanţier. Astfel, ţinem să menţionăm asupra faptului că, înainte de depunerea cererii introductive de intentare a procedurii de insolvabilitate (lichidare), de către organul fiscal urmează să fie întreprinse următoarele măsuri:

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 9825884,7 mii lei și la cheltuieli în sumă de 9825884,7 mii lei. Art. 2. – (1) Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat la venituri și cheltuieli se prezintă în anexa nr.1. (2) Lista programelor incluse în bugetul asigurărilor sociale de stat se prezintă în anexa nr. 2. Capitolul II REGLEMENTĂRI PRIVIND CALCULUL ŞI PLATA CONTRIBUŢIILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT OBLIGATORII ŞI ASPECTE SPECIFICE ALE VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR Art. 3. – Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat și de prezentare de către plătitori a declaraţiilor privind calcularea și utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum și tipurile de prestaţii sociale asigurate se prezintă în anexa nr. 3.

În rezultatul controlului s-a depistat încălcarea prevederilor art. 2931 alin. (7) din Codul contravenţional, şi anume, a fost depistată lipsa la vedere a informaţiei prin care se atenţionează consumatorul despre obligativitatea de a prezenta bonul de casă la examinarea eventualelor reclamaţii. Ca urmare acestui fapt, de către colaboratorii fiscali a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie, prin care agentului economic i s-a aplicat amendă în mărime de 75 unităţi convenţionale. Contribuabilul, nefiind de acord cu amenda aplicată, intenţionează să conteste procesul-verbal cu privire la contravenţie întocmit în rezultatul controlului fiscal. Care sunt drepturile contribuabilului în cazul dat şi care este modalitatea de contestare a procesului-verbal cu privire la contravenţie?

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, sancţiunea se aplică faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii de lei lunar1, în baza obligaţiilor lor fnanciare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari. În cazul dat, obligaţiile fnanciare reprezintă datoria cumpărătorului faţă de furnizor pentru marfa livrată şi/sau serviciul prestat.

Potrivit art. 442 alin. (1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008 (în continuare – Codul contravenţional), procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act prin care se individualizează fapta ilicită şi se identifică făptuitorul. Procesul-verbal se încheie de agentul constatator (reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională) pe baza constatărilor personale şi a probelor acumulate, în prezenţa făptuitorului sau în absenţa lui.

Ca rezultat a fost adoptată decizia asupra cazului de încălcare fiscală, în baza căreia s-au aplicat amenzi în mărime totală de 40 000 lei (10 000 lei pentru comercializarea băuturilor alcoolice tari la un preţ mai mic decît preţul minim de comercializare a acestora; 30 000 lei pentru lipsa benzilor de control ale maşinii de casă şi de control).

„Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale” (Codul Fiscal, Titlul V, art. 214). Încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare poate fi produsă inconştient, drept consecinţă a unei interpretări subiective şi eronate a legislaţiei şi, repsectiv, aplicarea ei neconformă, şi în cazul dat este valabilă expresia – necunoaşterea legii nu exonerează de răspundere. În unele cazuri însă, încălcările respective sunt bine „planificate”, fiind parte componentă a unei strategii complexe privind stabilirea modalităţii de camuflare a surselor de venit, obiectelor impozabile. Oricare ar constitui motivul producerii încălcării, este binevenit de a cunoaşte iniţial răspunderea stabilită de către legiuitor pentru aceasta, astfel încît chiar dacă tentaţia de a purcede la careva ilegalităţi este destul de mare, de a stabili iniţial un raport între avantje şi consecinţe.

După cum rezultă din prevederile Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, în cazul efectuării achitărilor în numerar pentru marfa procurată (serviciile acordate, prestate) de la persoane fizice-cetăţeni, gospodării ţărăneşti (de fermier) şi/sau deţinători ai patentei de întreprinzător nu este stabilită o limită privind achitarea în numerar. Astfel, întreprinderile pot să procure de la categoriile menţionate marfă (să benefcieze de servicii) în cantităţi nelimitate şi să se achite prin intermediul decontărilor în numerar fără a fi sancţionaţi.