Delegația Republicii Moldova condusă de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu, au participat la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, în perioada 14-20 octombrie 2019.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Ministerele și alte instituții ale administrației publice centrale vor crea grupuri de lucru specializate, în cadrul cărora urmează să fie discutate cele 130 de probleme invocate de reprezentanții comunității de afaceri în cadrul ultimelor trei întrevederi ale Șefului Executivului cu businessul – evenimentul ”Dialog Pro-Business” din 17 decembrie 2019, ședința plenară a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 4 decembrie 2019 și ședința de lucru a Prim-ministrului cu membrii Asociației Businessului European și ai Camerei Americane de Comerț din Moldova din 18 decembrie 2019.

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Indicatorii din situațiile financiare individuale ale agenților economici – entități comerciale și organizații necomerciale pot fi vizualizați prin intermediul unei aplicații lansate în regim de pilotare de către Biroul Național de Statistică, anunță autoritatea. Astfel, prin intermediul aplicației vor putea fi vizualizați următorii indicatori: • Venituri din vânzări • Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) • Profit (pierdere) până la impozitare • Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Întreprinderea X a achitat în folosul fondatorului său 20 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor personale ale acestuia. Cum se impozitează suma dată? Cheltuielile personale se impozitează? Care este limita cheltuielilor personale? Sunt considerate drept cheltuili nedeductibile? Se reflectă acestea în Darea de seamă VEN12?

Nava cumpărată sau construită în alt stat va primi dreptul de a naviga sub pavilionul Republicii Moldova în momentul introducerii înscrierilor corespunzătoare în registrul navelor sau în catalogul electronic naval și al eliberării de către Agenţia Navală a certificatelor provizorii care atestă acest drept. Prevederea dată se conține în Legea pentru modificarea Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial din 27 iulie curent.

Dacă licența de desfășurare a activității pe piața de capital a fost retrasă în baza deciziei Comisiei Naţionale a Pieței Financiare, în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanţei de judecată sau, în cazul băncilor comerciale, în baza deciziei Băncii Naționale, persoana nu mai are dreptul să solicite o altă licență sau autorizație pentru desfășurarea activității pe piața de capital. Prevederea se conține într-un proiect de lege ce stipulează modificarea Legii privind piața de capital.

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, în luna iulie 2019, baza monetară s-a majorat cu 693,2 mil. lei (1,5 la sută) față de luna precedentă și a constituit 45 653,8 mil. lei, fiind cu 19,6 la sută mai mare față de iulie 2018. Masa monetară M0, în perioada de referință (bani în circulație) s-a micșorat cu 2,6 mil. lei sau cu 0,01 la sută față de luna iunie 2019 și a constituit 23 157,2 mil. lei, cu 21,5 la sută mai mult față de iulie 2018.

Antreprenorul independent va fi obligat să țină evidența vânzărilor şi procurărilor într-o modalitate simplificată, elaborată și aprobată de Ministerul Finanțelor, cu coordonarea preliminară a Ministerului Economiei și Infrastructurii. În cazul vânzărilor cu achitare la contul bancar, acesta urmează să utilizeze facturi (sau alte documente legale) pentru efectuarea livrării (eliberării) mărfurilor vândute către cumpărător, în modul stabilit de Guvern. Veniturile din vânzări în activitatea independentă se propune a fi calculate conform prevederilor Codului fiscal și să fie raportate în declarația anuală pe venit a antreprenorului independent, prezentată SFS în forma și modul stabilit.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea accesului populației la medicamente sigure și de calitate. Astfel, se propune completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică cu un articol ce va reglementa funcționarea sistemului național de prescriere electronică. Acesta va fi organizat și administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fiind asigurată interoperabilitatea lui cu toate sistemele informaționale automatizate ale Companiei.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt: a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod. Din categoria subiecţilor impunerii cu accize nu fac parte persoanele juridice şi persoanele fizice, care importă mărfuri:

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat la o conferință dedicată gestiunii riscului de credit, desfășurată astăzi la Chișinău. Oficialul s-a referit la importanța gestiunii riscului de credit, relansarea creditării în lei moldovenești, rolul birourilor istoriei de credit, creditarea responsabilă, precum și la tehnicile de diminuare a riscului. „După sanarea profundă, reformarea semnificativă și stabilizarea sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”, a subliniat Cristina Harea.

În scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere, în anul 2016 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.664 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă, care se încadra la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Conform ultimelor estimări efectuate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului, doar în anul 2018 volumului de lemn de lucru recoltat s-a majorat cu 40,4 mii m3, iar la capitolul prelucrarea lemnului se înregistrează o tendința de descreștere semnificativă.

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),